Județul Alba, România – în mijlocul munților Apuseni, acolo unde natura înflorește într-o frumusețe spectaculoasă, există un loc încărcat cu o poveste tulburătoare. Este vorba despre satul Geamăna, care a devenit martorul unui dezastru ecologic fără precedent, după ce a fost transformat într-un lac toxic de decantare. Astăzi, Geamăna atrage turiști curioși din întreaga țară dar și din străinătate, dornici să exploreze misterul și să înțeleagă consecințele acțiunilor trecutului.
Povestea acestui sat scufundat începe în anul 1978, când în această regiune s-a descoperit un mare depozit de cupru. Astfel, a fost pusă în mișcare construcția minei Roșia Poieni, care extrage și astăzi cupru în cantități impresionante. Procesul de extracție și prelucrare a minereului a dus la formarea unui lichid toxic amestecat cu cianură și alte substanțe chimice. Fără să țină cont de impactul ecologic, autoritățile au decis să folosească valea învecinată cu satul Geamăna ca loc de depozit. Astfel, valea a fost umplută cu acest lichid toxic, iar satul Geamăna, împreună cu oamenii săi, au devenit victime ale dezastrului natural.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Aproape 1.000 de locuitori au fost forțați să-și părăsească locuințele, iar Geamăna a fost transformat într-un lac de decantare. Procesul de scufundare a satului a durat zeci de ani, cu case, cimitir și pământuri. În prezent, doar câțiva oameni mai trăiesc în case răsfirate pe dealurile din jurul iazului.
Cu toate că este un loc înspăimântător și încărcat de istorie tristă, Geamăna a devenit o atracție turistică unică, oferind vizitatorilor o perspectivă impresionantă asupra consecințelor acțiunilor omenești. Fotografiile surprinse în zonă sunt spectaculoase și captivante. Astfel, Geamăna rămâne un avertisment constant despre importanța protejării mediului înconjurător și despre necesitatea responsabilității în fața alegerilor pe care le facem pentru a asigura un viitor mai bun pentru generațiile ce vin.
„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”
