Cea mai scumpă și mai grea clădire din lume se află în București. Cu nouă etaje la suprafață și altele nouă subterane, Casa Poporului cândva, iar acum Palatul Parlamentului, este a treia cea mai mare clădire adminitrativă din lume.

După cutremurul devastator din 1978, Nicolae Ceaușescu a ordonat reconstruirea Bucureștiului, iar proiectul câștigat de Anca Petrescu cuprindea ridicarea Casei Republicii, Ministerului Apărării Naționale, Casei Radio, Hotelului Marriott – Casa de Oaspeți, Casei Academiei Române, Parcului Izvor și Bulevardului Unirii – Victoria Socialismului.

La lucrări au fost antrenați militarii, astfel fiind redus costul. Timp de șapte ani, au fost implicați la construcții circa 20.000 de muncitori, 5000 de soldați, 700 de arhitecți, dar și o armată de așa-numiți voluntari. Se consideră că autoritățile comuniste au ascuns datele privind victimele, însă la construcția Casei Poporului ar fi murit sute de oameni.

Clădirea care poate fi văzută de pe lună are lungimea de 270 de metri, lățimea de 245 de metri și 86 de metri înălțime. Costurile de întreținere au fost și rămân mult prea mari, iar circa 70% din suprafața edificului nu este utilizat nici până acum.

În jurul construcției devenite unul dintre simbolurile României circulă sute de mituri. Conform unora, în subsol ar fi două buncăre antiatomice și mai multe tuneluri, pentru ca Ceaușescu să ajungă cât mai repede în adăpost în caz de pericol.

Alte voci afirmă că, potrivit proiectului inițial, tavanul din sala Unirii ar fi trebuie să se deschidă, pentru ca dictatorul să poată ateriza acolo cu elicopterul. În aceeași sală a fost amplasat și un covor imens, iar prin București se zvonea că a fost adus cu macaraua și că s-a dărâmat un perete pentru a-l atârna.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai există și zvonuri precum că Nicolae Ceaușescu și-ar fi dorit linii de metrou de la Casa Poporului spre Aeroport, iar legendele urbane spun că fantomel e bântuie noaptea coridoarele lungi și întunecoase, rup sigilii, fluieră și pornesc alarmele de securitate.

Simbol al regimului comunist, Casa Poporului a devenit peste ani atracție importantă pentru turiștii din toată lumea și unul dintre obiectivele în listele de vizitat ale străinilor care ajung la București.

#București #Casa Poporului #România turistică

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.