În pitoreasca regiune a Sud-Estului României, pe malurile Dunării, se dezvăluie un tărâm de frumusețe sălbatică și diversitate ecologică – Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.

Cu o istorie bogată și o biodiversitate deosebită, pe o suprafață totală de 241 de kilometri pătrați, acest parc natural a fost recunoscut ca o zonă umedă de importanță internațională și adăpostește ecosisteme excepționale, contribuind la conservarea patrimoniului natural al României.

În luna iunie a anului 2001, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei a primit prestigiosul statut de zonă umedă de importanță internațională. Mai târziu, în 2008, parcursul său spre conservare s-a consolidat odată cu obținerea statutului de Sit Natural.

Parcul natural este format din 7 ostroave dunărene mari: de la Harapu cu o suprafață de 242 de hectare, până la Insula Mică a Brăilei cu o impresionantă suprafață de aproape 10 hectare. Fiecare insulă este un habitat distinct pentru o gamă largă de specii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fauna parcului este una diversificată: sunt nu mai puţin de 200 de specii de păsări, printre ele şi impozantul şi extrem de rarul vultur codalb. Totodată, zizitatorii parcului pot vedea aici vidra de râu, căprioară, vulpea roșcată, nevăstuica sau hârciogul european. Din reptile, des sunt întâlnite țestoasa de baltă, buhaiul de baltă cu burtă roșie sau tritonul cu creastă danubian.

În partea de nord a parcului natural se află insula Fundu Mare, pe lacul Chiriloaia. Numele lacului este legat de legenda frumoasei Chira Chiralina, despre care se spune că a fost răpită de un marinar arap şi adusă cu barca în acest loc. Familia a venit s-o salveze şi a recuperat-o, iar arapul a fugit şi s-a spânzurat. De atunci, numele lacului a rămas Chiriloaia şi al insulei – Harapu.

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă un sanctuar natural al cărui scop principal este conservarea și protecția biodiversității și a habitatelor unice. Cu peisaje spectaculoase și o varietate ecologică remarcabilă, acest paradis natural din Sud-Estul României continuă să inspire și să fascineze vizitatorii, atât peisagiști, cât și pasionați de natură și ornitologie.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#dunăre #Parcul Natural Balta Mică a Brăilei #România turistică

Contractele de muncă ale directorilor adjuncți din instituțiile publice de învățământ general, care ocupă funcția de mai mult de cinci ani sau au fost angajați pe o perioadă nedeterminată, vor înceta de drept la 7 septembrie. După această dată, funcțiile vor fi ocupate prin concurs, iar, până la organizarea acestora, școlile vor putea numi directori adjuncți interimari pentru cel mult șase luni.

Noile reguli sunt prevăzute de modificările aduse Codului educației și sunt puse în aplicare de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Schimbările vizează directorii adjuncți de la a căror numire au trecut mai mult de cinci ani, inclusiv perioada în care au activat în regim de interimat. Sunt vizați și cei care au fost numiți pe perioadă nedeterminată.

„La momentul promovării modificărilor legislative, peste 65% dintre directorii adjuncți din instituțiile publice de învățământ general ocupau funcția fără să fi fost selectați prin concurs. Aproape 39% erau angajați pe perioadă nedeterminată, iar 27% exercitau funcția în regim de interimat”, menționează MEC.

Încetarea contractelor va fi stabilită prin ordinul directorului instituției, iar persoanele vizate trebuie să fie informate despre decizie în cel mult cinci zile lucrătoare.

Pentru ca activitatea școlilor să continue normal, directorii vor putea numi interimari în funcțiile rămase vacante. MEC recomandă ca, de regulă, aceeași persoană al cărei contract a încetat să fie desemnată în continuare ca director adjunct interimar.

Interimatul va putea dura cel mult șase luni, timp în care instituțiile vor trebui să organizeze concursuri pentru ocuparea definitivă a funcțiilor.

Dacă directorul școlii decide să numească o altă persoană decât fostul director adjunct, acesta va trebui să-și argumenteze decizia.

„Prin aceste modificări, instituim reguli clare și egale pentru ocuparea funcțiilor de director adjunct. Ne dorim ca fiecare profesionist din educație care are pregătirea, experiența și viziunea necesare să poată participa la o competiție deschisă și corectă”, a declarat secretara de stat a MEC, Valentina Olaru.

MEC a transmis deja o circulară către autoritățile locale din domeniul educației și conducătorii instituțiilor publice pentru aplicarea noilor prevederi.Legea nr. 21/2026 pentru modificarea Codului educației a fost adoptată la 26 februarie 2026 și publicată în Monitorul Oficial la 6 martie.