Încă de la începutul invaziei din țara vecină, toate structurile de stat din Moldova s-au mobilizat pentru a face față fluxului mare de refugiați din Ucraina. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), Rosian Vasiloi, este prima situație de acest fel la trecerilor frontierelor de stat, însă datorită planurilor de contingență pregătite anterior de responsabili, a fost posibilă o intervenție promptă la gestionarea fluxului de călători.

Astfel, începând cu instituirea stării de urgență în țară, au fost simplificate procedurile la trecerea frontierei.

„Cea mai mare provocare a fost fluidizarea activității în punctele de trecere a persoanelor dar și a unităților de transport. Atât la intrarea în țară cât și la ieșire. Majoritatea folosesc teritoriul R. Moldova pentru a tranzita”.

Totodată, potrivit șefului IGPF, un aspect important se referă la minori.

„Ne-am asigurat că aceste categorii primesc o atenție sporită pentru a fi în siguranță, iar la intrarea în Moldova au fost instituite protocoale speciale”.

De asemenea, în punctul de trecere a frontierei Palanca au fost instituite grupe de medici care acordă ajutor și suport cetățenilor, iar ulterior suplinite.

În ceea ce ține de punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene, șeful IGPF a declarat că toate cele 26 de puncte activează în regim normal, iar circa 12 mii de cetățeni s-au întors în Ucraina în această perioadă.

„În contextul în care spațiul aerian a fost închis, majoritatea angajaților de la Aeroportul Internațional Chișinău au fost repartizați pentru a activa în alte puncte de trecere a frontierei. În comparație cu primele zile, fluxul de călători este mai mic, iar zilnic, la PTF Palanca înregistrăm pe sensul de intrare în țară câte 3-4 mii de oameni, iar pe sensul de ieșire câte 500-700 de cetățeni”, a conchis Vasiloi.

De menționat că, conform statisticilor prezentate de responsabil, în prima săptămână de invazie în Ucraina, fluxul de călători la frontiera cu Moldova a crescut cu 6, 5 ori, iar la frontiera cu România de 3 ori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#actiuni #Politia de frontiera #refugiati #Ucraina

Fostul director și trei angajați ai Centrului de Plasament din Bădiceni, raionul Soroca, au fost trimiși în judecată pentru exploatarea prin muncă a persoanelor cu dizabilități, anunță Procuratura Generală. Astfel, justiției au fost deferiți fostul director al Centrului de Plasament și alți trei angajați, aceștia fiind acuzați de comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane în scop de exploatare prin muncă, precum și a altor crime conexe.

Potrivit probelor administrate, victimele, aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate și dependență față de personalul instituției, au fost scoase din Centrul de Plasament și transportate la gospodării private.

„Persoanele au fost obligate să efectueze, în mod repetat, munci agricole, îngrijirea animalelor, lucrări gospodărești și servicii de îngrijire, fără a fi remunerate și fără posibilitatea reală de a refuza munca sau de a părăsi mediul de exploatare. În unele cazuri, pentru menținerea controlului asupra victimelor a fost utilizată violența fizică, intimidarea și presiunile psihice.

În privința uneia dintre victime, după pornirea urmăririi penale, au fost exercitate presiuni în scopul determinării acesteia să își modifice declarațiile. Pentru aceste acțiuni a fost pornită o cauză penală privind o infracțiune contra justiției, aceasta fiind expediată în instanță concomitent cu cauza privind traficul de ființe umane”, se arată în comunicatul emis de PG.

Potrivit acuzării, persoanele care activau în cadrul Centrului au folosit funcțiile deținute, relația de autoritate și încredere, precum și informațiile privind vulnerabilitățile medicale și sociale ale beneficiarilor pentru a facilita scoaterea acestora din instituție și exploatarea lor ulterioară.

Investigațiile au vizat, de asemenea, însușirea de către responsabilii instituției de plasament a prestațiilor sociale și a altor mijloace financiare care aparțineau beneficiarilor.

Acuzatorii spun că pe lângă infracțiunile menționate, urmărirea penală a constatat și comiterea faptei prejudiciabile vizând declarația necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice pentru o terță persoană.

Potrivit prevederilor Codului penal, faptele de trafic de ființe umane incriminate inculpaților se sancționează cu închisoare de la 7 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de la 2 la 5 ani.