Poveștile au devenit o „amenințare”, după ce autoritățile vamale ruse au anunțat că au identificat așa-zisă „literatură extremistă” într-un transport de cărți pentru copii importate din Marea Britanie, potrivit unui comunicat publicat de filiala din Sankt Petersburg a Serviciului Federal Vamal, citat de The Moscow Times.

Fotografiile și imaginile video publicate împreună cu declarația sugerează că titlurile au fost produse de editura britanică Usborne Publishing.

Printre cărțile prezentate se numără „The Dinosaurs Who Met Santa Claus”, „Eggs and Chicks”, „Space Puzzles”, „Baby’s Very First Big Play Book”, „My First Story Writing Book” și „Very First Questions and Answers: What’s Inside Me?”.

Criticii susțin că legislația Rusiei privind „extremismul” a fost folosită pentru a restricționa accesul la literatura străină și pentru a înăspri controlul asupra importurilor culturale după invazia Moscovei în Ucraina.

Oficialii vamali au declarat că transportul, care cântărea 12,7 tone și era evaluat la 140.000 de lire sterline (190.000 de dolari), conținea 28 de cărți în limbile engleză și germană considerate ca având „conținut extremist”.

O expertiză oficială ar fi confirmat prezența unor „informații interzise”, se arată în comunicat, fără a fi precizat ce materiale au determinat această clasificare.

Conform serviciului vamal, cărțile au fost comandate de o companie rusă neidentificată, specializată în publicații educaționale și literatură în limbi străine.

Autoritățile au deschis un dosar administrativ împotriva transportatorului pentru încălcarea restricțiilor privind circulația mărfurilor peste frontiera vamală a Uniunii Economice Eurasiatice.

Entitatea juridică riscă o amendă între 50.000 și 300.000 de ruble (660-3.960 de dolari), precum și confiscarea mărfurilor.

Editura Usborne a fost menționată într-un raport din 2023 al Uniunii Cărții din Rusia drept una dintre editurile care și-au suspendat cooperarea cu Rusia după începutul războiului din Ucraina, potrivit publicației independente Agentstvo.

Cu toate acestea, cărțile editurii continuă să fie disponibile pe platformele online și pe site-urile librăriilor din Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.