Referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la UE este necesar pentru situația în care vor veni alte forțe la guvernare care, dacă nu vor fi proeuropene, să nu poată așa de simplu să întoarcă procesul. Aceasta este opinia și explicația deputatei PAS Olesea Stamate, membra Comisiei juridice, numiri şi imunităţi în Parlament, exprimată la emisiunea „Puterea A Patra” de la N4, ediția de miercuri seara, 18 septembrie curent.

„Nimic în lume nu e ireversibil, dar să nu le fie simplu să întoarcă acest proces. Tot opoziția a zis că de ce nu întrebați pe cetățeni. Acum facem acest lucru, ca să nu mai există aceste discuții: da poate nu e majoritatea? Haideți să vedem care sunt opiniile cetățenilor și să avem o determinare în drumul nostru spre UE. Dacă urmărim progresul țărilor care au aderat la UE în 2004, 2007, o să observăm un lucru: acolo dezbaterea politică, fiind pe alocuri nocivă ca în Republica Moldova, nu conținea în cele mai multe dintre aceste state dubii sau discuții vizavi de direcția geopolitică și asta ajută foarte mult. Când societatea e consolidată, acțiunile guvernării, că e de azi, că e de poimâne, va face eforturi și nu va stopa această direcție”, a explicat Olesea Stamate.

În aceeași emisiune, deputata și-a mai exprimat și speranța că organele de drept și cele electorale vor reuși să-și facă munca și nu vor admite tentative de manipulare a opiniei alegătorilor sau mai ales de corupere. Ea a mai precizat că ține la un rezultat favorabil.

Referendumul constituțional privind UE se va desfășura în aceeași zi cu alegerile prezidențiale – pe data de 20 octombrie 2024. Până la ziua de azi, CEC a înregistrat patru concurenți electorali: Maia Sandu, Alexandr Stoianoglo, Renato Usatîi și Vasile Tarlev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Olesea Stamate #PAS #referendum #UE

Ministerul Apărării respinge informațiile potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o eventuală agresiune militară și susține că noul proiect de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional este folosit pentru răspândirea unor mesaje alarmiste. Instituția precizează că documentul, aflat în consultări publice, nu introduce regimuri noi, ci actualizează prevederile unei legi adoptate în 2004.

„Anumiți promotori ai falsurilor încearcă să exploateze prevederile proiectului pentru a alimenta și mai mult narațiunile alarmiste pe care le propagă de mai bine de patru ani, potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o așa-numită „agresiune militară” ”, se arată în mesajul Ministerului Apărării.

Potrivit instituției, proiectul păstrează regulile de bază privind instituirea stării de asediu și a stării de război, obligațiile de mobilizare, rechiziționarea bunurilor private, precum și atribuțiile Președintelui și Parlamentului. De asemenea, limita de 30 de zile pentru starea de asediu rămâne neschimbată.

Autoritățile afirmă că modificările urmăresc să clarifice responsabilitățile instituțiilor și modul în care acestea trebuie să acționeze în situații excepționale. Proiectul delimitează mai precis starea de urgență, starea de asediu și starea de război, stabilește proceduri pentru instituirea și încetarea acestora și include amenințările hibride cu o componentă militară care poate fi identificată și demonstrată.

Ministerul precizează că proiectul nu reglementează mobilizarea, aceasta fiind prevăzută într-o lege separată. Totodată, documentul nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare.

„Proiectul de lege nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare. Moldova este o țară pașnică și facem totul ca așa să rămână. Dar suntem siguri că, în caz de tragedie, oamenii își vor apăra țara, familia și copiii. Instituim un mecanism ca ei s-o poată face și să se prezinte când primesc ordin de chemare”, subliniază instituția.

În ceea ce privește rechiziționarea bunurilor, precum automobilele sau clădirile, Ministerul menționează că această măsură este prevăzută în legislație încă din 2002 și nu oferă autorităților dreptul de a lua bunuri în mod arbitrar.

„Această măsură excepțională nu oferă autorităților dreptul de a lua arbitrar bunuri, este aplicabilă doar în condiții expres prevăzute de lege, cu acordarea despăgubirilor corespunzătoare”, se mai arată în comunicat.