Fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, a fost adus la tribunalul orașului Tbilisi pentru o ședință. Este prima apariție în public după arestarea sa. Audierea are loc în cazul dispersării unui miting al opoziției din 2007 și confiscarea companiei de televiziune Imedia, în care este acuzat fostul președinte.

Totodată, situația din fața tribunalului este una tensionantă. Aceasta s-a creat după ce mai mulți manifestanți s-au urcat pe gard și pe cabina de securitate a curții, unde au fluturat steaguri și afișe cu imaginea lui Saakașvili. Polițiștii le-au cerut să coboare, după care a urmat o altercație verbală și fizică. După aceea, oamenii legii i-au alungat imediat pe manifestanți, aplicând spray cu piper de mai multe ori. În replică, protestatarii au aruncat cu sticle către oamenii legii.

Amintim că, prima audiere în acest caz a avut loc pe 10 noiembrie. Apoi, Saakașvili nu a fost lăsat să intre în sala de ședințe din motive de securitate. Instanța a anulat deja măsura de reținere a lui Saakașvili sub formă de arestare în acest caz, dar politicianul a rămas în închisoare, deoarece a fost condamnat și în alte cazuri.

Saakașvili a fost reținut în Georgia pe 1 octombrie. În același timp, a intrat în greva foamei. Anterior, în Georgia, el a fost condamnat în cazurile de asasinare a bancherului Sandro Girgvliani și de bătaie a deputatului Valery Gelashvili. În primul caz, Saakașvili a fost condamnat la trei ani de închisoare, în al doilea – la șase. În plus, el este inculpat în cazurile de dispersare ale unui miting de opoziție din 7 noiembrie 2007. Despre confiscarea companiei de televiziune Imedia și despre deturnarea de fonduri de la bugetul de stat – acestea sunt încă în curs de judecată. Autoritățile georgiene refuză să-l elibereze pe Saakașvili. Premierul Irakli Garibashvili a spus că fostul președinte va rămâne în închisoare pentru o lungă perioadă de timp și că acesta va executa întreaga pedeapsă.

#Georgia #Mihail Saakașvili #protestatari

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.