Datoriile la salariile angajaților întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) se ridică la 130-135 milioane de lei. Este vorba de perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024, a precizat fostul director CFM, Oleg Tofilat, într-o conferință de presă, scrie bani.md.

„Găurile pot fi acoperite prin instrumente de politici sau capitalizare. De aceea am considerat să-mi dau demisia. Nu văd o revenire a cererii (n.r. situației financiare) la CFM”, a puctat Tofilat.

Fostul director a precizat că una din soluțiile urgente, pentru stingerea datoriilor la salarii, sunt creditele de la bănci.

„Datoriile la salarii s-au acumulat pe fundalul reducerii transportului de marfă pe calea ferată. S-a deschis portul din Odesa și s-a închis combinatul din Galați, care asigura 20% din venituri. În plus, circulația pe brațul Sulina a fost restrânsă din cauza supraaglomerării și a furtunilor din Marea Neagră”, a explicat Tofilat.

Tofilat mai spune că fără decizii politice și alocarea banilor din partea statului, Calea Ferată nu poate fi salvată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Situația la CFM a început să se agraveze după august 2022, când a început să scadă tranzitul din Ucraina, odată cu redeschiderea portului de la Odesa. Pierderile estimative al CFM au constituit 147,7 milioane de lei în anul 2023.

#CFM #Oleg Tofilat #salarii

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, s-a sesizat din oficiu în urma accidentelor rutiere produse pe bd. Grigore Vieru din Chișinău, unde mai mulți pietoni au fost loviți pe trecerile de pietoni.

Cel mai recent accident a avut loc pe 10 noiembrie 2026. Două persoane au fost lovite de un automobil în timp ce traversau strada pe o trecere pentru pietoni. O femeie de aproximativ 30 de ani a murit la spital, iar un tânăr de 21 de ani a fost transportat în stare gravă.

Un alt accident, produs pe același bulevard la 7 iulie 2026, s-a soldat cu rănirea a doi pietoni care traversau strada.

În urma acestor incidente, Avocatul Poporului va verifica dacă infrastructura pietonală de pe bd. Grigore Vieru oferă condiții de siguranță și dacă autoritățile au întreprins măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor. Mai exact, vor fi analizate vizibilitatea, iluminatul, marcajele și indicatoarele rutiere, semaforizarea, organizarea circulației și gestionarea vitezei. De asemenea, Panico va examina dacă, după primul accident, autoritățile au evaluat riscurile și au intervenit pentru a preveni producerea unor noi incidente.

Un alt aspect vizat este modul în care instituțiile responsabile de infrastructura rutieră și siguranța traficului își împart responsabilitățile și cooperează pentru identificarea și remedierea zonelor periculoase pentru pietoni. Ceslav Panico precizează că sesizarea nu urmărește stabilirea vinovăției conducătorilor auto, aceasta fiind de competența organelor de drept, ci evaluarea obligațiilor autorităților publice de a preveni riscurile și de a proteja dreptul la viață, sănătate și integritate fizică.