Politicienii care vor folosi simbolurile războiului utilizate de Federația Rusă în conflictul armat din Ucraina și interzise pe teritoriul țării noastre vor, pentru a diviza societatea vor fi penalizați. Cu un asemenea mesaj a venit astăzi, 19 aprilie președinta țării, Maia Sandu, în cadrul unui briefing de presă, unde a anunțat că a semnat decretul de promulgare a legii ce interzice utilizarea panglicii „Sfântul Gheorghe” și a literelor „V” și „Z”, lege votată în lectură finală de Parlament săptămâna trecută.

Sandu a vorbit despre responsabilitatea pe care o au oamenii publici și anume de a „păstra pacea în societate” și de a nu admite divizarea cetățenilor.

„Acei care folosesc simbolurile războiului pentru a picura ură în conștiințele noastre și pentru a semăna vrajbă și divizare în societate vor plăti dur, conform legii. Utilizarea acestora este un comportament criminal și dezgustător. Politicienii care speculează cu simboluri pentru a diviza societatea vor fi penalizați. Oamenii publici trebuie să fie conștienți de responsabilitatea care le revine pentru păstrarea păcii și coeziunii în societate”, a fost mesajul adresat de Maia Sandu politicienilor.

Amintim că, la 14 aprilie, deputații PAS au aprobat în lectură finală legea ce interzice simbolurile războiului din Ucraina în Republica Moldova, inclusiv panglica „Sfântul Gheorghe”. Socialiștii au declarat că nu recunosc această lege și nu o vor respecta. Mai mult decât atât, PSRM îndeamnă și susținătorii săi să nu respecte prevederile legale.

Partenerii de bloc ai socialiștilor – comuniștii la fel au condamnat adoptarea acestei legi.

Anterior, după aprobarea legii doar într-o singură lectură, președintele de onoare al PSRM, fost președinte al țării, Igor Dodon, la fel a declarat că nu va respecta prevederile legii, iar de 9 mai va folosi panglica „Sfântul Gheorghe” de 9 mai.

Precizăm că, potrivit legii persoanele fizice care nu vor respecta prevederile legale riscă o amendă de la 4 500 până la 9 000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 până la 60 de ore, iar persoanele juridice și cu funcții publice, care vor încălca prevederile respective, riscă o amendă de la 9 000 până la 18 000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#decret #Maia Sandu #panglica #politicieni

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.