(VIDEO) Șapte bărbați depistați noaptea într-un casino clandestin, jucând și consumând băuturi alcoolice

Șapte persoane au fost depistate de oamenii legii în urma unei razii nocturne în timp ce consumau băuturi alcoolice și practicau jocuri de noroc contra unor sume de bani, într-un casino clandestin. Potrivit informațiilor SPIA al MAI, organizatorul jocului beneficia de protecționismul unor funcționari ai instituțiilor de stat, însă la moment aceștia nu ar fi fost identificați.

Cazul a fost investigat de angajații Secției Investigare Fraude Economice a Direcției de Poliție Chișinău, cu suportul informativ al SPIA al MAI, în comun cu angajații BPDS „Fulger”.

Conform informațiilor deținute, în incinta localului vizat erau practicate jocuri de noroc. În speță, organizatorul și coordonatorul jocurilor de noroc contacta telefonic participanții pentru a anunța data și ora când va avea loc următorul joc. Acces în local aveau doar persoane selectate, de încredere a organizatorului jocului.

Persoanele vizate au fost documentate și identificate, urmând a fi atrase la răspundere contravențională pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice, desfășurarea ilegală a activității de întreprinzător și încălcarea legislației cu privire la jocurile de noroc.

În perioada 20-21 martie, au fost desfășurate și alte razii cu implicarea ofițerilor SPIA, INSP, BPDS „Fulger” și DP Chișinău în scopul responsabilizării cetățenilor privind respectarea regulilor de circulație rutieră, prevenirea și combaterea ilegalităților cu implicarea funcționarilor publici cu statut special. Astfel, în rezultatul activității, au fost documentate 11 contravenții comise de șoferi, care au însumat aplicarea amenzilor în valoarea de 13.100 lei și 17 puncte de penalizare.

„Pe parcursul raziei, au fost documentate trei cazuri de conducere a unităților de transport în stare de ebrietate. În rezultatul testării cu alcooltestul „Drager” au fost depistate valori de 0,64 mg/L, 0,79 mg/L și respectiv 0,81 mg/L concentrație de alcool în aerul expirat”, se arată într-un comunicat al SPIA care precizează că „cetățenii documentați sunt persoane civile și funcționari publici”.

În acest context, SPIA condamnă implicarea cetățenilor în activități ilegale și va concentra eforturile pentru a depista și sancționa cetățenii care participa la organizarea și coordonarea acestor activități clandestine.

SPIA precizează că, are misiunea să fortifice activitatea subdiviziunilor MAI în scopul prevenirii accidentelor din traficul rutier, intensificării măsurilor de responsabilizare a conducătorilor auto, respectării Regulamentului circulației rutiere, prevenirii și combaterii manifestărilor de corupție și respectarea normelor de prevenție a evoluției pandemice.

Comisia Europeană vrea să construiască o rețea feroviară de mare viteză care să lege principalele capitale în doar câteva ore, reducând considerabil timpii de călătorie. Berlin–Copenhaga în patru ore și Sofia–Atena în șase ore, susțin inițiatorii proiectului, transmite adevărul.ro.

Executivul de la Bruxelles a anunțat o viziune ambițioasă: trenuri care să atingă viteze de peste 250 km/h, reducând semnificativ timpii de călătorie.

Dacă proiectul va fi pus în aplicare, călătoria între Berlin și Copenhaga ar urma să dureze doar patru ore până în 2030 (față de șapte acum), iar între Sofia și Atena doar șase ore până în 2035 (în loc de aproape 14). Tallinn și Riga ar fi legate printr-o rută de o oră și 45 de minute, iar drumul dintre Lisabona și Madrid ar fi redus la trei ore, de la nouă.

„Planurile arată cum putem crea o rețea feroviară de mare viteză, cu adevărat europeană, până în 2040”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transporturi. El susține că o astfel de infrastructură ar face trenul o alternativă reală la zborurile pe distanțe scurte și medii în Europa.

În ciuda apelurilor repetate la o mobilitate mai verde, trenurile rapide transfrontaliere rămân o raritate. Lipsa infrastructurii adecvate, reglementările diferite, sistemele incompatibile și biletele greu de cumpărat fac ca rețeaua feroviară europeană să fie departe de un sistem unitar.

Potrivit publicației citate, în prezent, cei 12.128 km de linii de mare viteză sunt concentrați în patru țări: Franța, Germania, Italia și Spania. Europa Centrală și de Est rămâne „slab conectată”.

Pentru a tripla dimensiunea rețelei și a permite trenurilor să atingă viteze de peste 250 km/h, ar fi nevoie de aproape 546 miliarde de euro, potrivit estimărilor externe citate de Bruxelles. Finanțarea ar urma să provină din fonduri europene, contribuții naționale și investiții private.

Printre obiectivele anunțate se numără introducerea unui sistem unic de ticketing și armonizarea semnalizării la nivel european.

„Într-o zi, toți pasagerii ar trebui să poată cumpăra un bilet de tren transfrontalier – și, în viitor, chiar un bilet combinat tren-avion – de pe un singur site”, a spus Tzitzikostas.

Comisia intenționează să prezinte propuneri legislative în 2026 pentru a face acest lucru posibil și pentru a extinde drepturile călătorilor.

Scepticismul experților

Nu toți sunt însă convinși. Expertul feroviar independent Jon Worth a spus că lipsesc detaliile concrete privind finanțarea și proiectele specifice.

„Pot să vă dau un exemplu de linie care va fi construită sau de tren care va fi cumpărat ca urmare a acestui document și care nu s-ar fi făcut altfel? Nu, nu pot, pentru că, în esență, nu este un plan propriu-zis. Este mai degrabă o viziune aspiratională”, a spus el.

Worth amintește că Uniunea Europeană are deja un istoric lent în implementarea rețelelor transeuropene de transport.

„De ce ar fi diferit de data aceasta, doar pentru că stabilim un termen cu 10 ani mai departe și vorbim despre trenuri de mare viteză în loc de cele convenționale?”, se întreabă el.