Comisia Electorală Centrală (CEC) a dispus inițierea procedurii de sancționare persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul a șase formațiuni politice ca efect al neprezentării datelor complete în rapoartele corectate privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului curent. O decizie în acest sens a fost luată astăzi, 22 decembrie de către membrii CEC, în cadrul ședinței, transmisă live de către RLIVE.MD, RLIVE TV.

Potrivit CEC, este vorba de Partidul Agrar din Moldova, Partidul European, Partidul Conservator, Partidul Regiunilor din Moldova, Partidul Ruso-Slavean din Moldova și Partidul Unității Naționale.

În privința altor partide, Comisia deja a inițiat procedura contravențională la fel în privința persoanelor cu funcție de răspundere. Este vorba de Partidul Comuniștilor și Partidului Socialiștilor și Mișcarea Populară Antimafie – pentru neprezentarea în termen a rapoartelor financiare.

De asemenea, CEC a luat act de informațiile a 16 partide referitor la rapoartele corectate privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2021. Patru partide politice au prezentat raportul inclusiv cu rectificări pe aspecte ce țin de raportarea cheltuielilor în scopul promovării și încurajării participării femeilor și a tinerilor în procesele politic și electoral. Acestea sunt: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Partidul „Nostru” și Partidul Acțiune și Solidaritate.

Totodată, Comisia a constat neprezentarea datelor complete în rapoartele corectate privind gestiunea financiară a 9 partide politice pentru primul semestru al anului 2021 și a atenționat despre necesitatea executării rectificărilor.

#CEC #partid politic #persoane #sanctiuni

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.