Șase polițiști din cadrul Direcției de Patrulare Nord a Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP) au fost reținuți, în această dimineață, în urma a 23 de percheziții desfășurate de Centrul Național Anticorupție (CNA), Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) al MAI și Procuratura municipiul Bălți. Dosarul în care sunt bănuiți aceștia a fost pornit în temeiul art. 324 Cod penal – „corupere pasivă”, iar ulterior au mai fost inițiate alte 24 de cauze penale pe aceleași fapte.

„Potrivit probatoriului administrat, în perioada lunii septembrie 2023 până în prezent, angajații Direcției de Patrulare Nord ar fi pretins și primit mijloace bănești, în sume ce variau între 200 de lei și 700 de euro, de la persoanele care încălcau regulamentul circulației rutiere pentru a nu le aplica sancțiunile prevăzute de lege. Investigațiile au pornit de la cazul unui bărbat care, fiind oprit de agenții de circulație, ar fi fost condiționat să achite 600 de euro pentru a nu fi documentat pentru conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate.

În continuare, ofițerii CNA au documentat mai multe cazuri de pretindere de bani de la șoferi pentru nesancționarea acestora pentru depășirea limitei de viteză. Astfel, în schimbul unor mijloace financiare necuvenite, angajații INSP radiau de pe cardul de memorie SD al aparatului „TruCAM” înregistrările foto/video stocate privind încălcările fixate”, se arată în comunicatul publicat de CNA.

CNA precizează că pentru documentarea sub toate aspectele a cauzelor, astăzi ofițerii CNA în comun cu angajații SPIA și procurorii din cadrul Procuraturii municipiul Bălți au desfășurat 23 de percheziții în automobilele de serviciu și personale ale angajaților INSP, la sediul Serviciului Patrulare Soroca și Florești, precum și la domiciliile persoanelor implicate în comiterea infracțiunilor menționate.

„În cadrul perchezițiilor la domiciliile bănuiților au fost ridicate mijloace financiare în monedă națională și valută (80 de mii de lei, peste 100 de mii de euro, 3500 de hrivne și 3000 de ruble). De asemenea, au fost ridicate telefoane mobile, un aparat Drager, un TruCam, registre, procese-verbale și înscrisuri de ciornă.

Persoanele au fost reținute pentru 72 de ore și urmează a fi plasate în izolator. Acțiunile de urmărire penală continuă sub conducerea procesuală a Procuraturii municipiul Bălți”, se mai arată în comunicatul CNA.

Notă: Orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNA #mita #Percheziții #politisti #soferi

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.