În urma controverselor legate despre legalitatea reținerii procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, apare întrebarea de ce partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova încă nu au oferit vreo reacție publică cu privire la dosar. „Sau așa și trebuie să se facă, când e vorba de justiție?”, a răsunat întrebarea din partea prezentatorului Gheorghe Gonța pe platoul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4, ediția de aseară, 7 octombrie curent, avându-i în calitate de invitați pe Stanislav Pavlovschi, ex-judecător al Republicii Moldovei la CtEDO, și pe Ivan Diacov, fost șef-procuror al mun. Chișinău.

„Eu cred că acest caz este atât de șocant, încât instituțiile internaționale la fel sunt în șoc într-un sens, asta (a); (b) poate să fie așa că autoritățile naționale au coordonat acești pași cu instituțiile internaționale. Poate fi și așa. Eu nu vreau să cred în această ipoteză, dar haideți să nu uităm că instituțiile internaționale, asta nu Comisia Europeană și nu Consiliul Europei, ci niște clerci (n.r. din eng. clerk – funcționari) care stau acolo și se află în legătură cu unii dintre ai noștri cu nasul parfumat cu cocs (n.r. prescurtat de la cocaină). Se află în relații cu ei și fac schimb de opinii, și își formează părerea în urma acestor discuții”, a declarat Stanislav Pavlovschi.

În opinia lui Ivan Diacov, totuși, acțiunile cu privire la Alexandr Stoianoglo ar fi fost coordonate. „Nu vor să se exprime, fiindcă așteaptă să vadă cât de dibaci vor fi băieții noștri, când vor gestiona cazul. Una e să faci urmărirea penală într-o țară democratică și alta când le faci moldovenește. Și dacă ăștia o să facă niște gafe strigătoare la cer, partenerii nu pot să-și asume. Ei acum o să dea niște aprecieri și când se vor trezi peste noapte cu niște rezultate care nu pot fi explicate..”.

„Nu cred că este chiar așa, parțial poate. Situația aceasta poate fi analizată în baza a două aspecte. Primul pur politic, al doilea pur juridic. Juridic, vorbim de CtEDO, după ce au fost epuizate toate căile interne, ceea ce nu a avut loc până acum. Politic, ca instituțiile internaționale să intervină trebuie să fie făcute adresări din partea liderilor politici”, a adăugat Stanislav Pavlovschi.

La care, iarăși, Ivan Diacov a continuat că „susținere morală”, cel puțin, ar exista.

Amintim că Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe data de 5 octombrie, după ce în ședința extraordinară a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a fost desemnat procurorul anticorupție Victor Furtuna să investigheze pretinsele ilegalități, în urma sesizării deputatului PAS Lilian Carp. Seara, au avut loc percheziții în birou și acasă la el, după care a fost reținut pentru 72 de ore pe patru capete de acuzare: abuz de putere, depășirea atribuțiilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața organelor.

Alexandr Stoianoglo nu-și recunoaște vina și crede că este o răzbunare a guvernării.

Este de menționat că și adjuncții procurorului general au fost suspendați din funcție, iar din această cauză membrii CSP s-au întrunit într-o nouă ședință extraordinară, unde au ales ca interimatul șefiei Procuraturii Generale să fie asigurat de Dumitru Robu, care a mai exercitat această funcție în 2019, când Blocul ACUM (Platforma DA și PAS) era în coaliție cu PSRM.

Cine va fi următorul Procuror General? Nume vehiculate în spațiul public

#Alexandr Stoianoglo #UE

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.