Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

VIDEO Scandalos! UE și dosarul „Stoianoglo”. Și-ar forma opinia din discuțiile cu „unii care au nasul parfumat de cocs”

08 Oct. 2021, 10:20
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
08 Oct. 2021, 10:20 // Politica //  Realitatea.md

În urma controverselor legate despre legalitatea reținerii procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, apare întrebarea de ce partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova încă nu au oferit vreo reacție publică cu privire la dosar. „Sau așa și trebuie să se facă, când e vorba de justiție?”, a răsunat întrebarea din partea prezentatorului Gheorghe Gonța pe platoul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4, ediția de aseară, 7 octombrie curent, avându-i în calitate de invitați pe Stanislav Pavlovschi, ex-judecător al Republicii Moldovei la CtEDO, și pe Ivan Diacov, fost șef-procuror al mun. Chișinău.

„Eu cred că acest caz este atât de șocant, încât instituțiile internaționale la fel sunt în șoc într-un sens, asta (a); (b) poate să fie așa că autoritățile naționale au coordonat acești pași cu instituțiile internaționale. Poate fi și așa. Eu nu vreau să cred în această ipoteză, dar haideți să nu uităm că instituțiile internaționale, asta nu Comisia Europeană și nu Consiliul Europei, ci niște clerci (n.r. din eng. clerk – funcționari) care stau acolo și se află în legătură cu unii dintre ai noștri cu nasul parfumat cu cocs (n.r. prescurtat de la cocaină). Se află în relații cu ei și fac schimb de opinii, și își formează părerea în urma acestor discuții”, a declarat Stanislav Pavlovschi.

În opinia lui Ivan Diacov, totuși, acțiunile cu privire la Alexandr Stoianoglo ar fi fost coordonate. „Nu vor să se exprime, fiindcă așteaptă să vadă cât de dibaci vor fi băieții noștri, când vor gestiona cazul. Una e să faci urmărirea penală într-o țară democratică și alta când le faci moldovenește. Și dacă ăștia o să facă niște gafe strigătoare la cer, partenerii nu pot să-și asume. Ei acum o să dea niște aprecieri și când se vor trezi peste noapte cu niște rezultate care nu pot fi explicate..”.

„Nu cred că este chiar așa, parțial poate. Situația aceasta poate fi analizată în baza a două aspecte. Primul pur politic, al doilea pur juridic. Juridic, vorbim de CtEDO, după ce au fost epuizate toate căile interne, ceea ce nu a avut loc până acum. Politic, ca instituțiile internaționale să intervină trebuie să fie făcute adresări din partea liderilor politici”, a adăugat Stanislav Pavlovschi.

La care, iarăși, Ivan Diacov a continuat că „susținere morală”, cel puțin, ar exista.

Amintim că Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe data de 5 octombrie, după ce în ședința extraordinară a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a fost desemnat procurorul anticorupție Victor Furtuna să investigheze pretinsele ilegalități, în urma sesizării deputatului PAS Lilian Carp. Seara, au avut loc percheziții în birou și acasă la el, după care a fost reținut pentru 72 de ore pe patru capete de acuzare: abuz de putere, depășirea atribuțiilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața organelor.

Alexandr Stoianoglo nu-și recunoaște vina și crede că este o răzbunare a guvernării.

Este de menționat că și adjuncții procurorului general au fost suspendați din funcție, iar din această cauză membrii CSP s-au întrunit într-o nouă ședință extraordinară, unde au ales ca interimatul șefiei Procuraturii Generale să fie asigurat de Dumitru Robu, care a mai exercitat această funcție în 2019, când Blocul ACUM (Platforma DA și PAS) era în coaliție cu PSRM.

Cine va fi următorul Procuror General? Nume vehiculate în spațiul public

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 18:40 // Slider //  Valentina Buza

NASA revizuiește procedurile prin care selectează și dezvoltă misiunile științifice, cu scopul de a reduce costurile și de a trimite mai rapid și mai frecvent misiuni în spațiu, relatează Space.com.

Noua abordare, denumită Competition Model 2.0 (CM 2.0), a fost prezentată pe 21 octombrie de Nicky Fox, administrator asociat al Directoratului pentru Misiuni Științifice (SMD) al NASA, într-o scrisoare deschisă adresată comunității științifice a agenției. Schimbările sunt coordonate sub conducerea administratorului NASA, Jared Isaacman, și ar putea modifica modul în care cercetătorii, universitățile, centrele agenției și companiile private concurează pentru dezvoltarea viitoarelor misiuni.

„V-am auzit. V-am ascultat. Știm că povara de a aduce idei mărețe a fost prea grea pentru prea mult timp”, a scris Fox.

Reforma urmărește să acorde prioritate valorii și originalității științifice în etapele inițiale de evaluare, în loc să solicite de la început planuri inginerești și financiare detaliate. NASA speră astfel să reducă timpul necesar selecției și să încurajeze inovația.

Fox și alți oficiali de rang înalt ai agenției prezintă modificările în cadrul unei întâlniri publice virtuale programate luni, 26 octombrie, de la ora 18:00 GMT.

În prezent, NASA selectează numeroase misiuni științifice prin intermediul unor anunțuri competitive, prin care cercetătorii și instituțiile de profil sunt invitați să depună propuneri. Procedura presupune două etape, iar echipele trebuie să prezinte încă de la început informații tehnice și financiare detaliate, înainte ca agenția să aleagă proiectele care vor ajunge în faza următoare de evaluare.

Procesul poate dura aproape trei ani și presupune investiții importante de timp și resurse din partea echipelor participante, inclusiv a celor ale căror proiecte nu sunt selectate în final.

Prin modelul CM 2.0, NASA vrea să simplifice evaluările inițiale și să pună accentul pe obiectivele științifice ale misiunilor. Echipele vor trebui să prezinte și un plan preliminar pentru atingerea acestor obiective, în timp ce o parte importantă a detaliilor inginerești și financiare va putea fi elaborată ulterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Modificările diferă în funcție de categoria misiunii, în condițiile în care NASA are programe cu dimensiuni, costuri și obiective foarte diferite, de la proiecte relativ mici din cadrul programului Explorer până la misiuni emblematice costisitoare, precum Telescopul Spațial James Webb.

Programele care includ misiunile planetare Discovery, misiunile New Frontiers și Astro-Probes, dedicate proiectelor astronomice de dimensiuni medii, vor păstra un proces simplificat de selecție în două etape.

Principala schimbare va fi reducerea volumului de documentație solicitat în prima fază. Potrivit lui Fox, materialele inițiale vor fi reduse cu aproape jumătate, iar durata acestei etape ar urma să scadă de la 35 de luni la aproximativ 19 luni.

În cazul misiunilor emblematice, procedurile actuale vor fi menținute. Acestea au fost revizuite recent pe baza concluziilor unui studiu privind cele mai bune practici în dezvoltarea proiectelor de acest tip, care a analizat experiența acumulată în cadrul Telescopului Spațial James Webb.

Misiunile Medium-class Explorer (MIDEX) și Earth Explorer vor fi deschise unei categorii mai largi de participanți, inclusiv universități și organizații comerciale. Și în cazul acestora vor fi introduse modificări similare în procesul de selecție în două etape.

NASA intenționează să evalueze dezvoltatorii în funcție de experiența lor în proiecte cu dimensiuni, costuri și niveluri de complexitate comparabile. De asemenea, echipele coordonate de cercetători principali vor putea solicita sprijin din partea Centrului de Zbor Spațial Goddard sau a Jet Propulsion Laboratory (JPL) încă din prima etapă a selecției.

Cele mai importante schimbări vizează programele științifice de dimensiuni reduse și cu costuri mai mici. Acestea vor trece la un proces de selecție într-o singură etapă, eliminând necesitatea unei a doua runde de propuneri.

NASA estimează că schimbările vor reduce durata procesului de selecție finală pentru aceste proiecte de la aproximativ 32 de luni la 19 luni.

Reforma nu vizează doar reducerea timpului necesar selectării proiectelor, ci și implicarea mai directă a centrelor NASA în dezvoltarea misiunilor științifice.

Agenția mizează pe expertiza Centrului Goddard și a Jet Propulsion Laboratory pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și implementare a misiunilor. O implicare mai directă a acestor centre ar putea contribui la reducerea concurenței dintre structurile agenției, menținând în același timp expertiza tehnică în cadrul NASA.

În paralel, noile reguli vor introduce o supraveghere mai strictă a bugetelor și a calendarului de dezvoltare pentru toate categoriile de misiuni.