Incendiul din Hawaii a curmat vieţile a cel puţin 93 de oameni. Autorităţile se străduiesc să le găsească adăpost miilor de persoane care au rămas fără locuinţe.

Aceste imagini arată infernul prin care au trecut oamenii de pe insula Maui. Forţate de zidul de foc, câteva sute de persoane au sărit în ocean. Unii au rămas în ape opt ore, până au fost salvaţi. Alţii nu au ieşit niciodată.

„Ştiu că unii oameni au murit în apă când eram şi eu în apă. A fost foarte rău, nu am văzut niciodată aşa ceva. Nu o să uit niciodată”!

Pe şoseaua de pe malul oceanului, sunt încă zeci de maşini carbonizate, abandonate când flăcările au mistuit totul în cale.

Incendii în Hawaii. Focul a distrus peste 2.200 de clădiri, iar pagubele se ridică la şase miliarde de dolari

Lahaina, un oraş cu 13.000 de locuitori, arată ca într-un film post-apocaliptic. Reveniţi la locuinţele lor, mulţi oameni au trăit un adevărat şoc. Guvernatorul statului a promis că oraşul va fi reconstruit. O mie de camere au fost rezervate la hoteluri, 500 dintre ele pentru cei evacuaţi. Prea puţin însă în condiţiile în care 4.500 de oameni nu au adăpost.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Serviciul Naţional de Meteorologie a declarat că actualele incendii de vegetaţie apar din cauza unei combinaţii de condiţii: vegetaţie uscată, vânt puternic şi umiditate scăzută. Potrivit Universităţii din Hawaii, incendiile mari sunt un eveniment aproape anual în unele părţi ale arhipelagului Hawaiian, dar amploarea lor este de această dată neobişnuită.

#Hawaii #incendiu #insula

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.