Țambula, un sat din raionul Sângerei, în care locuiesc peste 2200 de persoane. Anual, pe timp de vară, localnicii rămân fără apă potabilă din cauza secetei, scrie tvn.md.

Salvarea oamenilor ar fi punerea în funcțiune a apeductului construit mai mulți ani la rând în localitate, doar că autoritățile nu au bani pentru al pune în funcțiune.

„Problema cu apa este, nu sunt fântâni normale, nu este unde de dus animalele, vacile se duc pe șes, acolo apă nu este, toată ziua practic fără apă și e forte greu. Dacă nu luăm în considerare animalele, pentru oameni în fântâni este o cantitate limitată de apă.

De două ori de spălat pe săptămână, dar așa la mâncare de băut, așa economisim. Mama mea are un pic mai multă apă, aducem cu buteliile de la ea. – Dumneavoastră aici nu aveți apă? – Este, avem în ogradă, dar nu ajunge”, povestesc oamenii.

Primarul comunei susține că nu poate pune în funcțiune apeductul care a fost construit încă în 2019, deoarece nu are banii necesari.

„Din două milioane 690 de mii de lei, 15 procente contribuția asta 500 de mii de lei, noi în anul 2019 am îngropat țeava și până azi țeava e în pământ, lumea întreabă unde-s banii noștri. Din decembrie anul trecut din 2022, lucrările au fost făcute, au rămas numai să unească electricitatea la sondă și să verificăm. Față de antreprenor suntem datori 918 mii și el fiecare zi sună și întreabă când o să dai datoria. Primăria așa bani nu are și nu poate da”, a spus Mihail Col, primarul comunei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#sate fara apa #seceta Moldova #seceta Tambula

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.