În 11 luni ale anului 2023, 22 de femei din Republica Moldova și-au pierdut viața după ce au fost supuse violenței în familie. Statistica alarmantă a fost prezentată de secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, în timpul emisiunii Rezoomat de la RLIVETV. Potrivit secretarului de stat MAI, de la începutul anului 2023, 2400 de cazuri de violență în familie au fost raportate organelor de drept.

„Numărul cazurilor înregistrate în 11 luni ale anului curent la poliție sunt peste 2400. Această cifră vorbește doar despre cazurile de violență în familie în care victimele violenței în familie au apelat după ajutor sau a fost sesizat organul poliției despre un incident sau o infracțiune de violență în familie. Cifrele vorbesc doar despre partea acestui fenomen care este la suprafață. Statistica deceselor este una dramatică. În anul 2022 au fost înregistrate 24 de cazuri de femei care și-au pierdut viața urmare a unui incident de violență în familie. În 11 luni ale anului 2023 avem deja 22 de cazuri de femei care și-au pierdut viața urmare a violenție în familie”, a spus Daniela Misail-Nichitin în timpul emisiunii „Rezoomat”.

Pentru a oferi protecție victimelor violenței în familie la 10 octombrie 2023, la Chișinău, a fost inaugurat Centrul de Justiție Familială.

Un centru unic în care, în acelaşi sediu, se găsesc diferiţi specialişti (poliţişti, medici, asistenţi sociali, psihologi) iar victima nu trebuie să facă drumuri pe la diverse instituţii pentru a se apăra de agresor.

Adresa centrului este secretă, pentru ca agresorii să nu poată găsi victima. Toate femeile care au nevoie de ajutor sunt îndemnate să sune la 112 sau la telefonul de încredere 08008 8008.

#MAI #rezoomat #violenta

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.