Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a semnat un Memorandum de Înțelegere privind Acordurile de grant pentru proiecte implementate între Republica Moldova și Republica Bulgaria. Astfel, două dintre proiectele prevăzute în Memorandum se referă la asigurarea elevilor din Taraclia cu mijloace de transport către instituțiile de învățământ și dotarea școlilor cu tehnică de calcul. Valoarea totală a granturilor oferite pentru învățământul general este de peste 300 mii euro, anunță Ministerul Educației și Cercetării.

„Sunt foarte importante măsurile prevăzute de proiecte, în special, asigurarea cu transport pentru copiii care merg la o școală mai bună din Taraclia. Acest lucru se înscrie perfect în strategia actuală a ministerului în ceea ce privește oferirea accesului pentru toți copiii la învățământ de calitate. În același timp, dotarea cu echipamente moderne va oferi posibilitatea tinerilor de a-și dezvolta competențele IT solicitate de piața muncii și să poată face față provocărilor secolului”, a menționat Dan Perciun.

Mai exact, proiectul „Reabilitarea transporturilor: Îmbunătățirea mobilității elevilor în Taraclia” prevede creșterea cu 20% a ratei de transportare a elevilor în anul școlar 2024-2025 în raionul Taraclia. Vor fi procurate 3 unități de transport pentru 474 elevi din învățământul preșcolar, primar, gimnazial şi liceal. Microbuzele vor transporta elevii din localităţile: s. Novoselovca, s. Balabanu, s. Cairaclia, s. Aluatu, s. Albota de Sus, or. Taraclia și s. Carbolia către Școala din Budăi și Liceul Teoretic „Ivan Vazov” din Taraclia.

Iar proiectul „Avansarea educației în raionul Taraclia prin tehnologie” va include dotarea a 5 școli din Taraclia cu laptopuri și table interactive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De alte două proiecte finanțate de Republica Bulgaria vor beneficia instituții din învățământul superior și profesional tehnic. Va fi renovat capital blocul de studii nr. 2 al Universității de Stat din Taraclia, iar la Școala Profesională din satul Ciumai din raionul Taraclia vor fi îmbunătățite mediile de învățare prin reparații, amenajări și dotări necesare pentru un proces educațional de calitate.

Din partea Republicii Bulgaria acordurile au fost semnate de către Excelența Sa, Maya Dobreva, Ambasador al Republicii Bulgaria în Republica Moldova, iar din partea Republicii Moldova, Victor Parlicov, ministrul Energiei.

„Este o cooperare bilaterală în beneficiul bulgarilor din Republica Moldova. Cu sprijinul Bulgariei, vrem să facem ca bulgarii din raionul Taraclia să simtă beneficiile integrării în UE unde este Bulgaria și se îndreaptă Republica Moldova. Mă bucur că proiectele pentru care semnăm astăzi sunt foarte diverse și vizează domeniile educației, energiei, mediului, informării publice ș.a.” , a punctat Victor Parlicov.

În cadrul ceremoniei de semnare a Memorandumului cu Republica Bulgaria au fost încheiate 8 acorduri, unul dintre care vizează informarea populației din raioanele Taraclia și Cahul despre asistența și proiectele Uniunii Europene în sectorul energetic.

#Bulgaria #Ministerul Edicatiei #ministerul energiei #Taraclia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.