Prim-ministra, Natalia Gavrilița, a comentat declarațiile făcute de șeful SIS ce țin de o eventuală invazie a Rusie în Republica Moldova. Șefa Executivului a precizat că din păcate, moldovenii s-au obișnuit să trăiască în această stare de insecuritate. Totodată, Gavrilița a specificat că vom continua să fie alături de oameni și să asigurăm parcursul european al Moldova.

„În ultimele zile au fost mai multe discuții în presă, în public, pe teme de securitate. Noi, Guvernul, întotdeauna luăm în considerație toate riscurile și ne pregătim de orice scenariu. Așa am făcut în domeniul energetic ca să asigurăm oamenii cu căldură și lumină, așa am făcut în domeniul Afacerilor Interne, atunci când au fost planuri de contingență a valului de refugiați și a crizei de logistică și așa vom face și în domeniul securității. Ne pregătim, ca să putem asigura oamenii noștri că pot conta pe instituțiile statului, conta pe Guvern”, a declarat Gavrilița.

Precizăm că, recent directorul SIS a declarat că, Serviciul de Informații și Securitate, deține informații că obiectivul Federației Ruse este de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistreană, iar acest lucru va avea loc în cadrul unei noi ofensive a Rusiei la începutul anului 2023.

Ulterior, SIS a venit cu o precizare, unde a indicat că aceste planuri ale Rusiei sunt cunoscute de la începutul războiului, însă în anul 2023 armata Rusă nu ar ataca Moldova, dar ar urma să ajungă până la hotarul țării noastre, conform informațiilor deținute de SIS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Musteata #Gavrilita #SIS

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.