Prim-ministra, Natalia Gavrilița, a cerut socoteală de la directorul general al ANSA, Radu Musteața, după ce din 15 august, Rusia a interzis importul de produse vegetale din mai multe regiuni ale Moldovei din cauza încălcării repetate a cerințelor de carantină. Șeful de la ANSA a venit în fața cabinetului de miniștri unde a explicat situația dată.

„La momentul actual noi nu am primit oficial nota din partea colegilor autorității competente din Federația Rusă și de aceea nu mă pot expune în detalii asupra dăunătorilor și asupra regiunilor, care au fost stipulate doar în comunicatul Rosselhoznadzor. Noi așteptăm nota, urmează să o analizăm destul de atent pe fiecare notă și la sigur dacă va fi necesară de consolidat unele controale ANSA pe domeniul fitosanitar o vom face. Și vom informa promt colegii din Federația Rusă”, a declarat directorul general al ANSA, Radu Musteața.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Să luăm în serios ceea ce a fost semnalat. Noi acuma am deschis semnificativ piața UE. Noi trebuie să ne preocupăm de calitatea produselor noastre și de menținerea piețelor pe care le avem. Noi trebuie să căutăm noi piețe de desfacere. Să intensificați controalele. Daca este nevoie de anumite soluții. Se pot angaja companii care să certifice produsele de export. Trebuie să atragem atenția la diversificarea piețelor de desfacere”, a declarat Natalia Gavrilița.

Amintim că de săptămâna viitoare Rusia a interzis importul de produse vegetale din mai multe regiuni ale Moldovei din cauza încălcării repetate a cerințelor de carantină. Anunțul a fost făcut de Rosselkhoznadzor într-un comunicat de presă.

Produsele agricole vor fi interzise în Rusia din următoarele regiuni ale Moldovei: Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călărași, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Dlodeni, Hîncești, Ialoveni, Leova, Orhei, Rezina, Rîșcani, Sîngerei, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Ștefan-Vodă, Taraclia, Telenești și Ungheni, precum și Unitatea Teritorială Administrativă Găgăuzia și municipiile Chișinău și Bălți.

#ANSA #export produse alimentare #export Rusia #Gavrilita

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.