Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, neagă că agenția condusă de el ar fi fost în spatele atacului cibernetic SolarWinds, care a dus la sancțiuni financiare și expulzări de diplomați din partea Statelor Unite. Într-un interviu pentru BBC, șeful spionilor ruși chiar dă de înțeles că atacul ar fi fost pus la cale de serviciile de informații occidentale.

„Aș fi măgulit să aud o asemenea apreciere la adresa serviciului pe care îl conduc. O înaltă apreciere. Dar nu am dreptul să-mi arog realizările altora ca fiind ale mele”, a răspuns șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR) la întrebarea dacă agenția rusă de spionaj a fost în spatele atacului SolarWinds.

El a spus că nu există nicio „dovadă publică” în susținerea acestor acuzații. Mai mult, Serghei Narîșkin a sugerat că atacul ar fi fost executat de serviciile de informații occidentale, citând un document făcut public în 2013 de Edward Snowden.

„În acest document scrie că, folosind un parteneriat secret cu companiile tech și furnizorii de internet, agențiile de informații ale SUA și Marii Britanii au introdus vulnerabilități secrete în software-urile comerciale de criptare. Eu nu pretind că acest atac a fost purtat de o agenție a Statelor Unite, dar tactica este similară”, a mai afirmat șeful SVR.

El a calificat acuzațiile împotriva Rusiei ca „absurde” și „jalnice”.

„Toate aceste acuzații la adresa Rusiei privind atacuri cibernetice, otrăviri, ingerințe în alegerile electorale sunt atât de absurde, iar în unele cazuri chiar jalnice, încât într-o conversație între doi oameni respectabili și educați, cum ne consider pe noi doi, nici nu merită comentate. Aceste acuzații sunt ca un roman polițist prost”, a spus Serghei Narîșkin.

SUA au nominalizat Serviciul de informații externe al Rusiei drept forța care s-a aflat în spatele atacului informatic SolarWinds, care a afectat mai multe servere ale guvernului federal, dar și ale unor companii private. Ulterior, Statele Unite au anunţat o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, ca răspuns la aceste atacuri cibernetice şi la ingerinţele în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei.

Sancțiunile SUA au fost urmate de replica Rusiei, care a expulzat la rândul ei o serie de diplomați americani.

#Rusia #Serghei Narîșkin #SUA #SVR

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.