„Întinde-ți covorul și îți voi citi sufletul”, spune un vechi proverb ­turkmen care descrie importanța țesutului ­covoarelor pentru cultura unui popor.

În istoria găgăuzilor, covoarele ocupă un loc special, ele ne ajută să cunoaștem tradițiile și obiceiurile neamului.

Potrivit cercetătorilor, în secolele ­XVIII-XIX, a avut loc marea migrație a găgăuzilor spre stepa Bugeac. Oamenii își amenajau casele conform tradițiilor pe care le-au moștenit de la străbuni. Fiecare familie avea în casă un colț unde păstra zestrea și obiectele de preț. Tot aici, pe cel mai mare perete, era înșirat un covor ornamentat cu arborele genealogic.

Covorul era o parte importantă din zestre, pentru fete. Procesul de confecționare a unui covor începea cu tunsul oilor. Apoi se făcea lâna, care ulterior era curățată și toarsă. Ața din care se țesea un covor era vopsită. De exemplu, pentru a obține culoarea roșie era utilizată sfecla, iar verdele îl obțineau din frunzele de nuci.

La crearea fundalului covorului cel mai des era folosită ața neagră sau cafenie. Fiecare element țesut pe covor simboliza ocupația familiei: crescătorii de animale îl ornamentau cu păsări sau bovine, agricultorii țeseau struguri. Unele meșterițe coseau pe covor primele litere din numele și prenumele său. Totuși, principalul simbol al covorului găgăuz rămâne a fi trandafirul.

În anul 2013, în satul Gaidar a fost organizat primul festival al covorului găgăuz, care a adunat meșteri din mai multe localități. Evenimentul se desfășoară anual, în luna august.

Este greu de spus când au apărut primele covoare la găgăuzi, însă, presupunem că, atunci când au fost ridicate primele case și era necesitatea de a acoperi pereții goi. Având experiența unui popor nomad, găgăuzii au împrumutat de la alte popoare unele elemente, ornamente, pe care azi le vedem pe covoare.

Ludmila Caracioban, directorul muzeului de istorie din satul Beșalma: „Arborele genealogic putea să împartă covorul în două părți și pe acest arbore erau cusute atâtea crengi, câți copii erau în această familie, iar pe fiecare creangă era câte un buton de trandafir, care simboliza continuarea unei vieți fericite, cu sănătate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.