Senatorii şi deputaţii români s-au reunit joi, 30 septembrie curent, în şedinţă comună, începând cu ora 14:00, pentru prezentarea moţiunii de cenzură iniţiate de 157 de parlamentari social-democraţi cu titlul „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!”. Pentru ca moțiunea de cenzură să fie adoptată este nevoie de 233 de voturi. USR PLUS și AUR au anunțat că vor vota moțiunea PSD, cele trei partide având aproximativ 280 de voturi.

Moţiunea PSD a fost depusă marţi şi este cea de a doua iniţiată în această lună, după ce pe 3 septembrie şi reprezentanţii USR PLUS au înregistrat un astfel de demers, care însă nu a fost dus până la capăt deocamdată.

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis marţi ca moţiunea PSD să fie citită joi, de la ora 14:00, în plenul reunit, urmând să fie dezbătută şi votată marţea viitoare, de la ora 12:00.

Pentru moţiunea de cenzură iniţiată de USR PLUS, Birourile permanente reunite au hotărât să se aştepte motivarea deciziei CCR privind sesizarea depusă de premierul Florin Cîţu referitoare la existenţa unui conflict constituţional între Guvern şi Parlament.

Moţiunea de cenzură iniţiată de USR PLUS şi AUR, intitulată „Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi! Florin Cîţu trebuie să plece!”, a fost înregistrată pe 3 septembrie şi citită în plenul reunit al Parlamentului pe 9 septembrie. Procedura de depunere a acesteia a fost însă contestată la CCR de Guvern. Marţi, Curtea Constituţională a admis, cu unanimitate de voturi, sesizarea premierului privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema acestei moţiuni de cenzură, însă susţine că ea poate fi dezbătută şi votată.

Potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, moţiunea de cenzură, care poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, se prezintă Birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii. Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

#Guvern #Romania

O parte importantă din veniturile suplimentare de circa 5,1 miliarde de lei, estimate de Guvern prin politica fiscală pentru 2027, va fi achitată de cetățeni. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune însă că povara nu va fi suportată exclusiv de populație, o parte dintre taxe urmând să fie achitată direct de mediul de afaceri.

În cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, ministra a fost întrebată cine va suporta cea mai mare parte a costurilor noilor măsuri fiscale și vamale – cetățenii, prin prețuri și costuri mai mari, sau companiile, prin taxe mai mari.

„Bineînțeles că fiecare măsură de politică fiscală propusă are un cost. Chiar atunci când le estimăm, le-am prezentat în ansamblu, dar în mare parte la fiecare modificare introdusă, fiecare majorare de taxe a fost estimat un impact potențial de încasări”, a declarat Victoria Belous.

Potrivit ministrei, din totalul veniturilor suplimentare estimate, aproximativ 800 de milioane de lei ar urma să vină din impozitul pe venit, 1,6 miliarde de lei din TVA, iar 2,7 miliarde de lei din accize.

„În mare parte din aceste taxe, bineînțeles că vor fi achitate de cetățeni, dar în același timp o parte din taxe vor fi achitate nemijlocit de mediul de afaceri. Nu e corect să generalizăm, dar cred că putem vorbi în fiecare caz și atunci identificăm potențialul subiect care va achita mai mult”, a spus Belous.

Amintim că, Guvernul a aprobat marți, 8 septembrie, pachetul de politică fiscală și vamală pentru anul 2027. Printre măsurile care pot ajunge să coste mai mult pentru consumatori se numără majorarea accizei pentru produsele din tutun cu 20% în 2027. Pentru 2028 și 2029 este prevăzută o nouă majorare, de câte 15% în fiecare an.

Vor fi introduse și accize pentru unele băuturi nealcoolice cu zahăr sau îndulcitori și pentru băuturile energizante. O altă noutate este acciza pentru autoturismele exclusiv electrice, calculată în funcție de masa mașinii.

Și sectorul HoReCa va avea o cotă mai mare de TVA. Aceasta urmează să crească de la 8% la 12%. Modificări sunt prevăzute și pentru cumpărăturile online din străinătate. Pentru coletele cu o valoare de până la 150 de euro va fi introdus un regim special de TVA, dar și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Măsura este propusă să intre în vigoare de la 1 octombrie 2026.

Totodată, cota de impozitare a dividendelor va crește de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu anul 2027. Pentru gospodăriile țărănești este prevăzută majorarea cotei de impozit de la 7% la 12%.

De asemenea, potrivit documentului, scutirea personală pentru persoanele fizice este propusă să crească de la 29.700 la 40.020 de lei anual.

O reducere de TVA este prevăzută și pentru consumul casnic de gaze naturale. Din 1 aprilie 2027, pentru un consum de până la 150 de metri cubi pe lună per punct de consum se va aplica o cotă redusă de TVA de 8%, în timp ce volumul care depășește acest plafon va fi taxat la cota standard. Autoritățile au decis și menținerea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru energia electrică pentru primii 100 kWh consumați lunar per loc de consum.