Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

VIDEO Social-democratul Olaf Scholz este noul cancelar al Germaniei! Ce planuri de viitor are

08 Dec. 2021, 13:06
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
08 Dec. 2021, 13:06 // În Lume //  Realitatea.md

Olaf Scholz este noul cancelar al Germaniei. Acesta are 63 de ani și va conduce un guvern de coaliție care preia responsabilitatea guvernamentală federală de la Angela Merkel după 16 ani de mandat. Cancelarul a fost votat de Parlamentul german, unde coaliția pe care a format-o alături de Partidul Verzilor și Partidul Liber Democrat are o majoritate substanțială. Votul din această dimineață, 8 decembrie, din Parlamentul federal al Germaniei a fost secret și fără dezbateri, fiind considerat o simplă formalitate.

395 de voturi din 707 exprimate au fost pentru ca Olaf Scholz să devină noul șef al guvernului Germaniei. Cu toate acestea, nu toți membrii așa-numitei „coaliții de semafor” a lui Scholz au votat pentru instalarea în funcție a acestuia. Dacă ar fi făcut-o toți parlamentarii coaliției, Scholz ar fi primit 416 voturi. De cealaltă parte, cei care s-au opus au fost în număr de 303, iar 6 parlamentari s-au abținut. Social-democratul va prelua oficial postul după o întâlnire cu președintele Frank-Walter Steinmeier și o scurtă ceremonie de învestire.

Predarea puterii marchează încheierea erei a Angelei Merkel. Noua alianță reprezintă, de altfel, sfârşitul celor mai bine de 16 ani de guvernare ai Angelei Merkel, care a ales să nu mai candideze pentru un alt mandat. Merkel a gestionat unele dintre cel mai grave crize de la începutul secolului XXI prin care a trecut Germania şi Europa: criza zonei euro, criza migraţiei, dar şi Brexitul.

Planuri de viitor

  1. Lupta împotriva schimbărilor climatice prin eliminarea treptată a cărbunelui și concentrarea pe energia regenerabilă.
  2. Combaterea pandemiei de coronavirus.
  3. Legalizarea canabisului. Va fi introdusă vânzarea „către adulți în scopuri recreative” și numai magazinele autorizate ar vinde canabisul. Coaliția de guvernare va monitoriza măsura și o va revizui peste patru ani.
  4. Eliminarea treptată a cărbunelui până în 2030 și prezența a cel puțin 15 milioane de mașini electrice care să circule pe drumurile nemțești până la finalul acestui deceniu.
  5. Vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 pentru personalul medical și pentru alți lucrători esențiali, pe fondul creșterii numărului de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.
  6. Temperatura globală să nu crească cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelurile dinainte de Revoluția Industrială.
  7. 80% din energia electrică să provină din surse regenerabile până în 2030. Totodată, guvernul Scholz va căuta să folosească 2% din teritoriul Germaniei pentru energie eoliană și se va concentra și pe energia pe bază de hidrogen.
  8. Creșterea salariului minim la 12 euro pe oră.
  9. Construcția a circa 400 de mii de apartamente noi în fiecare an, dintre care un sfert să fie etichetate drept locuințe sociale, pentru a face față crizei imobiliare din Germania.
  10. Vârsta de vot să fie redusă de la 18 la 16 ani, cu planuri de reformare a legii electorale pentru a pune capăt numărului din ce în ce mai mare de parlamentari. Noul Bundestag are 735 de locuri. Schimbarea vârstei de vot pentru alegerile europene necesită o majoritate parlamentară simplă, dar pentru alegerile federale ar fi nevoie de sprijinul a două treimi din actualii parlamentari federali.
  11. Imigranții să poată solicita cetățenie germană după cinci ani. În același timp, acestora li se va permite dubla cetățenie, conform planurilor coaliției. Acest lucru ar transforma viețile a milioane de imigranți, care sunt în prezent cetățeni străini, deși au trăit în Germania zeci de ani.
  12. Până în 2023, coaliția dorește să readucă datoria guvernului federal.
  13. Anularea interdicției medicilor care anunță că efectuează avorturi, pentru a permite furnizarea de informații publice despre metodă fără teama de urmărire penală.

Germania este cea mai mare economie a Europei, așa că deciziile luate de noul guvern vor avea un efect mare asupra vecinilor săi, dar și asupra celorlalte state din blocul comunitar.

Noul guvern al Germaniei va avea un număr egal de femei și bărbați 

„Sunt extrem de mândru că femeile vor fi acum la conducerea unor ministere care în mod tradiţional” nu sunt conduse de femei, a mai subliniat Scholz, cu două zile înainte de prevăzuta intrare în funcţiune a guvernului său.

Noul Guvern va avea portofoliile împărţite egal între bărbaţi şi femei.

„Acest lucru corespunde cu realitatea socială în care trăim, cu o populaţie alcătuită în jumătăţi egale din femei şi bărbaţi”, a declarat cancelarul Olaf Scholz. Femeile vor ocupa posturi-cheie, precum cel de Interne, Externe sau al Apărării.

Ecologista Annalena Baerbock, în vârstă de 40 de ani, urmează să devină ministru al afacerilor externe, în timp ce alte două femei, şi ele provenite din partidul Verzilor, vor prelua Ministerele Mediului şi al Familiei. Liberalii din FDP au încredinţat unei femei un singur minister din cele patru câte le-au revenit, cel al Educaţiei.

De asemenea, în plină escaladare a valului patru al pandemiei de COVID-19, social-democratul Karl Lauterbach, unul dintre experţii ştiinţifici cei mai populari de la apariţia coronavirus, va prelua portofoliul Sănătăţii. Medic de profesie și invitat cu regularitate la talk-show-uri televizate, Lauterbach a devenit o personalitate importantă după izbucnirea pandemiei, fiind susţinător al măsurilor restrictive menite să diminueze creşterea contaminărilor.

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!