O șoferiță de 47 de ani a fost sancționată de polițiștii de patrulare după ce nu a acordat prioritate pietonilor la o trecere de pietoni din capitală. Cazul a fost înregistrat joi dimineață, la intersecția străzii Studenților cu bulevardul Moscova.

Femeia, la volanul unui autoturism KIA, a fost oprită și sancționată cu o amendă de 1.800 de lei și 5 puncte de penalizare.

Poliția reamintește că aceeași încălcare, săvârșită repetat în decursul unui an, se pedepsește mult mai aspru, amendă de până la 2.500 de lei și suspendarea permisului de conducere între 30 și 45 de zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Polițiștii îndeamnă toți participanții la trafic să respecte regulile de circulație și să acorde prioritate pietonilor, pentru siguranța tuturor pe drumurile publice.

#amenda #pietoni #soferita

Mașinile, clădirile și alte bunuri confiscate de la persoane care au comis infracțiuni ar putea fi folosite în proiecte sociale sau pentru alte necesități ale comunităților. Comisia care va decide unde și cui vor ajunge acestea s-a întrunit astăzi pentru prima dată.

La ședință a fost ales președintele comisiei și au fost discutate regulile de funcționare. Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, spune că bunurile obținute ilegal și confiscate de stat nu trebuie doar să fie retrase de la infractori, ci pot fi transformate în ajutor pentru oameni.

„Este la fel de important ca resursele recuperate să revină în beneficiul societății”, a declarat ministrul.

Persoanele și organizațiile care vor avea nevoie de astfel de bunuri vor putea depune cereri după ce Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale va publica lista celor disponibile. Comisia va examina solicitările și va decide cine le poate primi și în ce scop vor fi folosite.

Regulamentul care stabilește modul de funcționare a comisiei a fost aprobat de Guvern în august. Acesta pune în aplicare legea care permite folosirea bunurilor confiscate în scopuri sociale sau de interes public și care a intrat în vigoare la începutul anului 2026.

Măsura face parte din reformele asumate de Republica Moldova prin Planul de creștere pentru anii 2025–2027 și din angajamentele țării în procesul de aderare la Uniunea Europeană.