Pentru cetățenii din Găgăuzia și Taraclia limba rusă rămâne a fi limba preferată și cel mai des folosită, iar limba „moldovenească” o consideră limba de stat a Republicii Moldova.

Totodată, în comparație cu sondajul similar din 2015, scade ponderea respondenților de acord cu afirmația că cetățeanul Republicii Moldova trebuie să cunoască limba de stat, de la 74.5% în 2015 la 65.7% în 2021. Dintre respondenții din Găgăuzia, 49.1% au fost de acord cu afirmația că locuitorii autonomiei găgăuze ar trebui să cunoască limba de stat, în timp ce 46.5% nu au fost de acord cu afirmația.

În acest sens, denumirea limbii de stat a Republicii Moldova este o chestiune principială pentru 73.4% din respondenții sondajului, care au afirmat că limba de stat ar trebui să se numească „moldovenească” (în 2015 – 78%). În același timp 21.3% din respondenți afirmă că aceasta nu este o chestiune principială.

Limba rusă rămâne limba de bază atât în autonomia găgăuză, cât și în raionul Taraclia. Astfel, respondenții vorbesc acasă, cel mai des, în limba rusă. Acest lucru este valabil atât pentru acei respondenți care locuiesc în autonomia găgăuză (49.9%, în 2015 – 48.4%), cât și pentru cei care locuiesc în raionul Taraclia (51.7%, în 2015 – 47%). Deși, 73.80% din respondenții din Găgăuzia au fost de acord acord cu afirmația că locuitorii autonomiei ar trebui să cunoască limba găgăuză, doar 46% din respondenți vorbesc cel mai des în limba găgăuză (44.9% – în 2015). Doar 42.1% din respondenții care locuiesc în raionul Taraclia utilizează cel mai des limba bulgară.

Totuși, în autonomia găgăuză și raionul Taraclia se îmbunătățește timid situația cu privire la cunoașterea limbii de stat. A crescut la 23.4% ponderea respondenților care pot citi și vorbi fluent în limba de stat, de la 16.8% – în 2015. În același timp, 47.9% înțeleg limba de stat, însă nu o pot vorbi (43.4% – în 2015). Nu înțeleg deloc limba de stat 28.6% din respondenți, în scădere de la 39.2% – în 2015.

Limba rusă e preferată de 66.10% de respondenți ca limbă de educație a copiilor lor, în scădere de la 83.3% în 2015. Limba de stat e pe locul trei în preferințe (10.6%, în 2015 – 10.4%), fiind devansată, comparativ cu sondajul din 2015, de limba engleză (12.4%, în 2015 – 2.2%).

Totodată, au fost semnalate cazuri în care respondenții au avut probleme sau au fost discriminați din cauza necunoașterii limbii de stat. Aproape 6.5% din respondenți (răspuns da, de câteva ori) nu au reușit să se înscrie la studii la instituția de învățământ dorită, 4.5% au fost nevoiți să renunțe la o anumită funcție, iar 4% nu au fost acceptați la un post de muncă din cauza acestui fapt. Cifre similare au fost măsurate și de sondajul din 2015.

Sondajul este realizat de Institutul de Politici Publice în cadrul unui proiect finanțat de către Black Sea Trust for Regional Cooperation, un proiect al German Marshall Fund (SUA). A fost efectuat în perioada 16 septembrie – 2 octombrie 2021, pe un eșantion de 620 de persoane din 36 localități, reprezentativ pentru populația adultă a autonomiei găgăuze și raionului Taraclia, eroarea maximă fiind de ±3.9%.

Datele au fost prezentate în cadrul conferinței de presă difuzate pe RLIVE.MD

#IPP #Taraclia #UTA Gagauzia

Cetățenii vor putea verifica dacă datele lor personale au fost accesate neautorizat în urma atacului cibernetic asupra sistemelor guvernamentale din octombrie. Agenția de Guvernare Electronică (AGE) pregătește o funcționalitate care va permite verificarea informațiilor direct în aplicația EVO sau în cabinetul personal de pe portalul evo.gov.md.

Noua opțiune ar urma să fie disponibilă până la 27 noiembrie. Pentru a verifica datele, utilizatorii vor trebui să se autentifice cu semnătura electronică. Astfel, fiecare persoană va putea afla dacă informațiile sale au fost accesate fără autorizare și, după caz, ce date au fost vizate.

Cetățenii care nu folosesc EVO vor putea solicita aceste informații direct de la AGE, printr-o petiție. Cererea poate fi transmisă online, pe platforma edemocratie.gov.md sau la adresa de e-mail petitii@egov.md, cu semnătură electronică. De asemenea, petiția poate fi expediată prin poștă sau depusă personal la sediul instituției, cu semnătură olografă.

AGE precizează că verificările privind datele extrase neautorizat continuă, în colaborare cu Agenția pentru Securitate Cibernetică și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică. Răspunsurile oferite cetățenilor vor include informațiile confirmate la momentul comunicării și vor putea fi completate pe măsură ce verificările avansează.