Pentru cetățenii din Găgăuzia și Taraclia limba rusă rămâne a fi limba preferată și cel mai des folosită, iar limba „moldovenească” o consideră limba de stat a Republicii Moldova.

Totodată, în comparație cu sondajul similar din 2015, scade ponderea respondenților de acord cu afirmația că cetățeanul Republicii Moldova trebuie să cunoască limba de stat, de la 74.5% în 2015 la 65.7% în 2021. Dintre respondenții din Găgăuzia, 49.1% au fost de acord cu afirmația că locuitorii autonomiei găgăuze ar trebui să cunoască limba de stat, în timp ce 46.5% nu au fost de acord cu afirmația.

În acest sens, denumirea limbii de stat a Republicii Moldova este o chestiune principială pentru 73.4% din respondenții sondajului, care au afirmat că limba de stat ar trebui să se numească „moldovenească” (în 2015 – 78%). În același timp 21.3% din respondenți afirmă că aceasta nu este o chestiune principială.

Limba rusă rămâne limba de bază atât în autonomia găgăuză, cât și în raionul Taraclia. Astfel, respondenții vorbesc acasă, cel mai des, în limba rusă. Acest lucru este valabil atât pentru acei respondenți care locuiesc în autonomia găgăuză (49.9%, în 2015 – 48.4%), cât și pentru cei care locuiesc în raionul Taraclia (51.7%, în 2015 – 47%). Deși, 73.80% din respondenții din Găgăuzia au fost de acord acord cu afirmația că locuitorii autonomiei ar trebui să cunoască limba găgăuză, doar 46% din respondenți vorbesc cel mai des în limba găgăuză (44.9% – în 2015). Doar 42.1% din respondenții care locuiesc în raionul Taraclia utilizează cel mai des limba bulgară.

Totuși, în autonomia găgăuză și raionul Taraclia se îmbunătățește timid situația cu privire la cunoașterea limbii de stat. A crescut la 23.4% ponderea respondenților care pot citi și vorbi fluent în limba de stat, de la 16.8% – în 2015. În același timp, 47.9% înțeleg limba de stat, însă nu o pot vorbi (43.4% – în 2015). Nu înțeleg deloc limba de stat 28.6% din respondenți, în scădere de la 39.2% – în 2015.

Limba rusă e preferată de 66.10% de respondenți ca limbă de educație a copiilor lor, în scădere de la 83.3% în 2015. Limba de stat e pe locul trei în preferințe (10.6%, în 2015 – 10.4%), fiind devansată, comparativ cu sondajul din 2015, de limba engleză (12.4%, în 2015 – 2.2%).

Totodată, au fost semnalate cazuri în care respondenții au avut probleme sau au fost discriminați din cauza necunoașterii limbii de stat. Aproape 6.5% din respondenți (răspuns da, de câteva ori) nu au reușit să se înscrie la studii la instituția de învățământ dorită, 4.5% au fost nevoiți să renunțe la o anumită funcție, iar 4% nu au fost acceptați la un post de muncă din cauza acestui fapt. Cifre similare au fost măsurate și de sondajul din 2015.

Sondajul este realizat de Institutul de Politici Publice în cadrul unui proiect finanțat de către Black Sea Trust for Regional Cooperation, un proiect al German Marshall Fund (SUA). A fost efectuat în perioada 16 septembrie – 2 octombrie 2021, pe un eșantion de 620 de persoane din 36 localități, reprezentativ pentru populația adultă a autonomiei găgăuze și raionului Taraclia, eroarea maximă fiind de ±3.9%.

Datele au fost prezentate în cadrul conferinței de presă difuzate pe RLIVE.MD

#IPP #Taraclia #UTA Gagauzia

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.