O persoană care a aflat despre pregătirea sau săvârșirea unor infracțiuni contra securității Republicii Moldova și nu a înștiințat autoritățile, va fi trasă la răspundere penală. Această dar și alte prevederi se regăsesc în legea pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova, sau așa-numita ”lege a separatismului”. Documentul a fost aprobat astăzi, 2 februarie, în lectură finală, cu votul a 60 de deputați.

Documentul mai prevede completarea codului penal cu noțiunile de entitate neconstituțională, totodată, vor apărea noi componențe de infracțiune care incriminează faptele conexe spionajului și trădării de Patrie.

”Se propune incriminarea faptei de a iniția, organiza sau constitui pe teritoriul Republicii Moldova o structură informativă ilegală sau atragerea la răspundere penală pentru recrutarea, instigarea la recrutare a altor persoane pentru comiterea unor acțiuni în dauna suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității de stat sau capacității de apărare a Republicii Moldova. Suplimentar, proiectul prevede pedeapsa penală pentru astfel de acțiuni precum complotul împotriva Republicii Moldova sau culegerea neautorizată de informații, dacă faptele nu prezintă elementele constitutive ale infracțiunilor de trădare de Patrie sau spionaj”, se arată în document.

Codul penal va mai fi completat cu o componență nouă de infracțiune care incriminează acțiunile săvârșite în scopul de a separa o parte din teritoriul Republicii Moldova cu încălcarea prevederilor legislației naționale sau a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, precum și distribuirea obiectelor, producerea și/sau difuzarea în diferite forme și mijloace a materialelor și informațiilor care incită la astfel de acțiuni.

În nota informativă la proiect se menționează că la etapa actuală, așa numitul MGB de la Tiraspol reprezintă o structură centralizată, bine organizată în subdiviziuni operative, de suport și speciale de intervenție, organe teritoriale și organe subordonate, care desfășoară activitate ilegală de informații și contrainformații, care desfășoară activități atât în interesul său, cât și a altui stat.

”Formele, metodele și tactica acestor acțiuni sunt caracteristice unui serviciu special clasic. Imperfecțiunea legislației actuale împiedică utilizarea efectivă a instrumentelor legale și funcționale pentru documentarea, prevenirea și contracararea acestor acțiuni. Or, necesitatea stabilirii și aplicării unui sistem de măsuri de ordin juridico-penal pentru manifestările care atentează la integritatea suveranitatea și securitatea statului, reiese din specificul situației din Republica Moldova, exclusiv întru asigurarea securității naționale. Subsidiar, fiind afectată de fenomenul separatismului, Republica Moldova necesită pe lângă măsurile economice, diplomatice, politice sau de altă natură, o bază normativă solidă cu caracter penal de prevenire și combatere a amenințărilor la adresa suveranității și integrității teritoriale”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#legea separatismului #parlamentul republicii moldova #Tiraspol

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.