Angela Merkel, discurs emoționant

Angela Merkel, în vârstă de 67 de ani, a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat de cancelar la alegerile legislative care au avut loc în 27 septembrie.

În discursul rostit joi cu ocazia ceremoniei militare, Angela Merkel a spus că este recunoscătoare pentru onoarea de a fi condus Germania timp de 16 ani. Ea a mulţumit personalului medical implicat în îngrijirea persoanelor bolnave de COVID-19. „Meritaţi mulţumiri speciale şi cea mai mare apreciere”, a subliniat Angela Merkel.

„Cei 16 ani în care am fost cancelar au fost plini de evenimente şi de provocări. M-am confruntat cu provocări atât la nivel politic, cât şi personal, dar, în acelaşi timp, am şi un sentiment de împlinire”, a spus Angela Merkel, amintind de criza financiară din 2008 şi de afluxul de imigranţi extracomunitari din 2015.

„Pandemia din ultimii doi ani arată cât de importantă este încrederea în politicieni, în ştiinţă şi în discursul social, dar şi cât de fragilă poate fi această încredere. Democraţia noastră înfloreşte în funcţie de capacitatea de a ne analiza şi a ne corecta, depinzând de echilibrul între interese şi de respectul reciproc. Democraţia trăieşte din solidaritate şi încredere”, a spus Angela Merkel.

Mandatul noului cancelar începe la 8 decembrie

Mandatul Angelei Merkel se va încheia peste câteva zile, când va fi instalat în funcţia de cancelar Olaf Scholz, susţinut de coaliţia formată de Partidul Social-Democrat (SPD), Alianţa ’90/Verzi şi Partidul Liber-Democrat (FDP).

Bundestagul va proceda miercuri, 8 decembrie, la alegerea în postul de cancelar a social-democratului Olaf Scholz, procedură prin care se va pune capăt definitiv celor 16 ani de putere ai conservatoarei Angela Merkel.

Olaf Scholz, în vârstă de 63 de ani, are nevoie de voturile unei majorităţi a celor 736 de deputaţi din Bundestag, pentru a putea prelua conducerea executivului de la Merkel, în aceeași zi.

După alegerea de către deputaţi, cancelarul – al treilea om din stat, după preşedintele republicii federale şi preşedintele Bundestagului – va fi primit de şeful statului, care îi va înmâna, lui şi miniştrilor, „actul de numire”, marcând începutul oficial al mandatului său de patru ani în fruntea executivului.

Noul cancelar va reveni apoi în Bundestag pentru a depune jurământul, după care se va deplasa la Cancelarie pentru transferul de putere.

Olaf Scholz – devenit şi liderul unei coaliţii inedite de trei partide, social-democraţi, Verzi şi liberali – va efectua prima sa vizită în străinătate la Paris, la fel ca predecesorii săi. În plus, Olaf Scholz îşi începe mandatul într-o inedită criză sanitară şi încă înainte să-şi preia noua funcţie pare pregătit deja să decidă noi măsuri împotriva noului val pandemic. Noul cancelar este în favoarea introducerii obligativităţii vaccinării, care ar putea fi decisă înainte de sfârşitul acestui an, urmând să intre în vigoare în februarie sau martie.

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.