Uniunea Europeană (UE) va acorda Republicii Moldova 7 milioane de euro, pe o perioadă de 36 de luni, pentru consolidarea capacităţilor militare şi de apărare. Consiliul a adoptat joi, 2 decembrie curent, un set de decizii care stabilesc patru măsuri de asistență în cadrul Institutului European pentru Pace (IEP), inclusiv în sprijinul Georgiei, Ucrainei și Republicii Mali. Anunțul se conține într-un comunicat de presă al Delegației UE la noi.

„Această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților Serviciului Medical Militar și a Batalionului de Inginerie al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, inclusiv a capacității acestora de a furniza serviciile respective civililor în situații de criză sau de urgență”, se explică în comunicat.

În special, UE va finanța furnizarea de echipamente medicale pentru Serviciul Medical Militar și de echipamente de eliminare a munițiilor explozive pentru Batalionul de Inginerie.

Uniunea urmărește, de asemenea, să sporească capacitatea și interoperabilitatea forțelor armate locale pentru a contribui la misiunile și operațiunile militare ale Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC).

Este de menționat că, în urma deciziei din 2 decembrie curent, Georgia va primi 12,75 milioane de euro pe 36 de luni pentru consolidarea capacităților Forțelor de Apărare, inclusiv a capacității acestora de a furniza serviciile sale civililor în situații de criză sau de urgență; Ucraina – 31 de milioane de euro pe 36 de luni pentru consolidarea capacităților forțelor armate ucrainene, inclusiv a capacității acestora de a furniza serviciile sale civililor, în situații de criză sau de urgență, în special, va finanța unități medicale militare, inclusiv spitale de campanie, unități de inginerie, mobilitate și logistică, precum și sprijin în domeniul cibernetic; iar Mali – 24 de milioane de euro pe 30 de luni pentru consolidarea capacităților Forțelor Armate Maliene pentru a le permite să desfășoare operațiuni militare menite să restabilească integritatea teritorială a Mali și să reducă amenințarea reprezentată de grupările teroriste.

#asistenta financiara #milioane #UE

A patra ședință publică despre reactualizarea Planului Urbanistic General Chișinău 2040 a avut loc miercuri, 21 octombrie, iar locuitorii capitalei mai pot trimite propuneri până pe 4 noiembrie.

Discuția face parte din runda a patra de consultări publice (CP-04), potrivit Primăriei Chișinău. Au fost prezentate trei studii de fundamentare: „Centrul Istoric și Patrimoniul Construit”, „Patrimoniul Natural” și „Protecția Mediului, Riscuri Naturale și Riscuri Antropice”.

Celelalte nouă studii, despre transport, locuire, economie, utilități publice și alte domenii, au fost discutate la primele trei runde (CP-01, CP-02 și CP-03).

Odată cu această ședință, s-a încheiat seria întâlnirilor publice dedicate celor 12 studii.

Studiile vor sta la baza concepției noului Plan Urbanistic General Chișinău 2040 (PUG). Documentul trebuie actualizat pentru că orașul s-a schimbat de la aprobarea actualului plan, în 2007. S-au schimbat zonele rezidențiale, traficul, infrastructura și nevoile locuitorilor. Actualizarea o fac experți din Republica Moldova și România.

Propunerile și observațiile pot fi transmise:

pe platformele pug.chisinau.md și consultari.dgaurf.md;
prin formularul electronic al consultării CP-04;
prin e-mail, la pug@dgaurf.md;
pe hârtie, la sediul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 83.

Observațiile primite vor fi luate în calcul la etapele următoare ale procesului, potrivit Primăriei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primăria Chișinău pregătește un plan nou pentru dezvoltarea orașului până în 2040. Acest Plan Urbanistic General nu construiește, dar stabilește regulile după care se va construi. Mi exact, hotărăște unde pot apărea locuințe, școli, grădinițe și spitale, pe unde trec drumurile și transportul public și ce spații verzi rămân.

La noul plan, Primăria Chișinău colaborează cu o echipă de experți din Republica Moldova și din Uniunea Europeană. Este vorba de compania ARHICON din România, care coordonează întregul proces, împreună cu Universitatea Tehnică a Moldovei, Institutul Municipal de Proiectări „Chișinău proiect” și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

Din partea Primăriei Municipiului Chișinău participă Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare.