Andrei Spînu confirmă că are intentate mai multe dosare. Ar fi vorba despre cel puțin trei, însă ex-vicepremierul nu cunoaște dacă există probe.

Oficialul afirmă în cadrul unui interviu realizat de Dumitru Ciorici că află de la Cavcaliuc și Șor despre investigații. Conform lui, în spatele acestora s-ar afla foști angajați ai SIS, inclusiv ex-șeful instituției, Alexandr Esaulenco.

Cât despre atentatul la viața sa, Spînu afirmă că persoana care l-a comis a fost văzută și în alte zile lângă locuința lui. Aceasta l-ar fi amenințat cu răfuială și i-a spus că mai departe „va fi mai rău”.

„Pe lângă dosare, un mascat a venit la mine la poartă și m-a amenințat cu răfuială fizică. A fost cu o zi înainte, dimineața, seara. S-a informat. A verificat când vin, când ies”, a relatat ex-vicepremierul.

Andrei Spînu a fost atacat în februarie. Atunci informațiile au apărut pe canale de Telegram, apoi au fost confirmate de politician și de forțele de ordine.

#atac #dosare #mascat #SIS #Spinu

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.