Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a anunțat că partidele de stânga vor participa la alegerile parlamentare anticipate din septembrie într-un bloc electoral comun. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Rezoomat de la RliveTV.

„Este vital ca stânga să se consolideze!”, a subliniat Dodon, explicând că doar o alianță puternică poate împiedica fragmentarea voturilor pe segmentul de stânga.

Potrivit acestuia, experiența alegerilor prezidențiale de anul trecut demonstrează riscurile fragmentării votului.

„Cea mai mare greșeală ar fi dacă stânga ar participa la alegerile parlamentare, așa cum a participat la prezidențiale, cu candidați diferiți. Anul trecut, în primul tur al scrutinului prezidențial, noi, socialiștii, cu candidatul nostru, am acumulat 25%, iar restul candidaților de stânga au luat în jur de 15%. Dacă se va participa la fel la parlamentare, unde nu sunt două tururi, atunci socialiștii sigur trec în Parlament, însă alte partide de stânga nu vor trece în Parlament, iar voturile lor se vor repartiza proporțional și la PAS”, a explicat liderul PSRM.

Dodon a menționat că modificările recente la legislația electorală nu mai permit participarea formațiunilor de stânga pe lista unui singur partid, această practică fiind considerată drept „bloc camuflat”, ceea ce ar putea duce la excluderea lor din cursa electorală.

„De aceea, unica soluție de consolidare a stângii politice este crearea unui bloc electoral de stânga”, a punctat Dodon.

În acest sens, Igor Dodon a confirmat că au loc discuții cu Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, cu partidul condus de Irina Vlah și cu formațiunea condusă de Vasile Tarlev. Deciziile finale privind crearea blocului electoral vor fi luate de organele statutare ale fiecărui partid implicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aalegeri #bloc electoral #Igor Dodon #Moldova

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.