Vicepremierul Mihai Popșoi a avut o întrevedere cu omologul său kazah, Murat Nurtleu, la Astana. În cadrul discuțiilor, oficialii au trecut în revistă relațiile bilaterale moldo-kazahe și au exprimat interesul comun pentru consolidarea schimburilor comerciale și atragerea de investiții, extinderea cadrului juridic, precum și lansarea unor proiecte în domenii de interes reciproc.

De asemenea, miniștrii de externe au subliniat potențialul important de dezvoltare a relațiilor economice între cele două state. În 2024, volumul comerțului exterior dintre Republica Moldova și Republica Kazahstan a constituit peste 40 milioane dolari. Totodată a fost exprimată intenția pentru organizarea, pe parcursul acestui an, a ședinței Comisiei mixte moldo-kazahe pentru cooperare economică, ca platformă dedicată identificării de noi proiecte și susținerii celor deja aflate în derulare.

„Kazahstanul este un partener important pentru Republica Moldova în Asia Centrală. Ne dorim să transformăm dialogul nostru într-un parteneriat economic concret, care să ofere beneficii reale pentru cetățeni și oportunități pentru comunitățile de afaceri din ambele țări. În acest sens, deschiderea Ambasadei Republicii Moldova la Astana reprezintă un pas important pentru consolidarea prezenței noastre diplomatice în regiune”, a declarat Popșoi.

Mihai Popșoi i-a comunicat omologului kazah despre parcursul european al Republicii Moldova și a subliniat că acesta este un obiectiv strategic, bazat pe aspirația cetățenilor de a trăi într-un stat democratic, sigur și prosper. La rândul său, ministrul Nurtleu a salutat vizita oficialului moldovean și a subliniat deschiderea autorităților din Kazahstan pentru implementarea proiectelor comune în domenii precum turismul, energia, agricultura și cultură.

Totodată, miniștrii de externe au convenit inițierea consultărilor politice între ministerele de externe ale celor două țări și explorarea posibilității lansării unei rute aeriene directe.

„Kazahstanul consideră Republica Moldova un partener de încredere angajat în dezvoltarea unei cooperări solide. Ne dorim să consolidăm un parteneriat de lungă durată, în spiritul prieteniei și sprijinului reciproc”, a menționat ministrul Nurtleu.

La finalul întâlnirii, ministrul Mihai Popșoi l-a invitat pe omologul său kazah să efectueze o vizită în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că șeful diplomației moldovenești, Mihai Popșoi, se află în vizită la Astana pentru a participa la inaugurarea Ambasadei Republicii Moldova.

Mihai Popșoi, în vizită de lucru în Kazahstan. Va participa la inaugurarea Ambasadei Republicii Moldova la Astana

#Astana #întrevedere #Mihai Popșoi #Murat Nurtleu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.