Comisia Electorală Centrală anunță că până la ora 19:00 au votat peste 1, 3 mil de alegători, ceea ce reprezintă o rată de participare de peste 43 la sută.

Conform datelor statistice, cei mai activi alegători sunt în circumscripțiile electorale Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Soroca, Fălești, Ungheni, Șoldănești, Rezina, Orhei, Telenești, Strășeni, Dubăsari, Criuleni și Ialoveni unde au votat peste 40 % din cei așteptați la urne.

„În municipiul Chișinău avem o participare de peste 270 mii alegători – sau, la fel, peste 40 %. În cele 41 secții de votare constituite pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, au votat peste 30 mii de alegători. Conform situației până la ora 19:00, în străinătate au fost deschise toate secțiile de votare din Statele Unite și Canada. La momentul de față numărul de votați în străinătate a atins cifra de circa 175 de mii”, anunță CEC.

Circa 54 la sută dintre alegători sunt femei, iar peste 46 % sunt bărbați. Cei mai activi dintre votanți au vârsta cuprinsă între 56-70 de ani – peste 35%, cei mai pasivi rămân a fi tinerii, de până la 25 de ani – circa 7% din cei așteptați la votare ce reprezintă această categorie de alegători.

„Până la această oră, o parte din sesizările depuse în mod oficial la CEC, au fost examinate în mod regulamentar și oferite răspunsuri, în cazul altora e nevoie de documentare suplimentară. Cele 8 contestații, ce vizează transportarea organizată a alegătorilor către secția de votare, desfășurarea agitației electorale, activitatea organelor electorale inferioare, au fost remise spre examinare altor autorități, conform competențelor ce le revin. Conform informațiilor prezentate de Inspectoratul general al Poliției, până la ora 16.00 au fost înregistrate peste 100 de cazuri de pretinsă încălcare a legislației ce se referă la anumite cazuri de afișaj electoral, acțiuni de agitație electorală, transportarea și bănuiala rezonabilă de corupere a alegătorilor, anumite incidente cu buletinele de vot și chiar împiedicarea exercitării dreptului la vot. Unele dintre aceste cazuri nu s-au adeverit, în altele se desfășoară activități de acumulare și administrare a probelor pentru constatarea existenței/inexistenței faptelor sesizate”, a declarat președintele CEC, Dorin Cimil.

#alegeri #CEC #declaratii de presa #Moldova

Din decembrie, autoritățile vor începe consultările cu primăriile care au ales să se amalgameze voluntar, pentru a stabili ce proiecte de infrastructură sunt prioritare pentru comunitățile lor. În acest scop, pentru perioada 2027–2028 sunt prevăzute investiții de aproximativ 3,49 miliarde de lei, de care ar putea beneficia 161 de grupuri de primării amalgamate. Planul de finanțare a fost discutat joi, 12 noiembrie, la ședința Comisiei paritare pentru descentralizare, prezidată de premierul Vasile Tofan.

Discuțiile cu primăriile vor fi organizate prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională. Banii vor putea fi solicitați pentru reparația drumurilor și podurilor locale, extinderea rețelelor de apă și canalizare, instalarea iluminatului public, renovarea școlilor și grădinițelor, dar și pentru îmbunătățirea serviciilor publice.

Începând cu 2027, primăriile vor putea pregăti și depune proiectele, iar implementarea investițiilor ar urma să înceapă în cursul aceluiași an.

La ședința Comisiei a fost discutată și reforma administrației publice locale. Participanții au analizat stadiul pregătirii pachetului legislativ, precum și propunerile și avizele transmise de autoritățile locale. Premierul Vasile Tofan a subliniat că primăriile au nevoie de angajați suficienți, competențe și resurse financiare pentru a putea gestiona problemele comunităților.

Un alt subiect a vizat efectele modificărilor fiscale și ale schimbărilor din sistemul de salarizare asupra bugetelor locale. Potrivit calculelor prezentate, impactul cumulat al acestor modificări ar urma să fie de aproximativ 770 de milioane de lei în favoarea autorităților publice locale de nivelurile I și II. Ministerul Finanțelor va verifica situația fiecărei primării și va analiza dacă sunt necesare transferuri suplimentare.

Reprezentanții administrației locale au atras atenția și asupra necesității consolidării autonomiei financiare a primăriilor și a simplificării procedurilor pentru proiectele de investiții care se desfășoară pe parcursul mai multor ani. În acest sens, Ministerul Finanțelor pregătește modificări care să permită continuarea lucrărilor și utilizarea fondurilor de la un an bugetar la altul.

Comisia paritară pentru descentralizare și-a reluat activitatea după ultima ședință, care a avut loc pe 22 aprilie 2025. În urma discuțiilor, participanții au convenit să reactiveze grupurile de lucru sectoriale, care urmează să se întrunească cel puțin o dată până la sfârșitul anului. De asemenea, înainte ca pachetul legislativ privind reforma administrației publice locale să fie transmis Parlamentului, vor fi organizate consultări suplimentare cu reprezentanții autorităților locale.

Următoarea ședință a Comisiei este planificată pentru martie 2027.