Comisia Electorală Centrală anunță că până la ora 19:00 au votat peste 1, 3 mil de alegători, ceea ce reprezintă o rată de participare de peste 43 la sută.

Conform datelor statistice, cei mai activi alegători sunt în circumscripțiile electorale Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Soroca, Fălești, Ungheni, Șoldănești, Rezina, Orhei, Telenești, Strășeni, Dubăsari, Criuleni și Ialoveni unde au votat peste 40 % din cei așteptați la urne.

„În municipiul Chișinău avem o participare de peste 270 mii alegători – sau, la fel, peste 40 %. În cele 41 secții de votare constituite pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, au votat peste 30 mii de alegători. Conform situației până la ora 19:00, în străinătate au fost deschise toate secțiile de votare din Statele Unite și Canada. La momentul de față numărul de votați în străinătate a atins cifra de circa 175 de mii”, anunță CEC.

Circa 54 la sută dintre alegători sunt femei, iar peste 46 % sunt bărbați. Cei mai activi dintre votanți au vârsta cuprinsă între 56-70 de ani – peste 35%, cei mai pasivi rămân a fi tinerii, de până la 25 de ani – circa 7% din cei așteptați la votare ce reprezintă această categorie de alegători.

„Până la această oră, o parte din sesizările depuse în mod oficial la CEC, au fost examinate în mod regulamentar și oferite răspunsuri, în cazul altora e nevoie de documentare suplimentară. Cele 8 contestații, ce vizează transportarea organizată a alegătorilor către secția de votare, desfășurarea agitației electorale, activitatea organelor electorale inferioare, au fost remise spre examinare altor autorități, conform competențelor ce le revin. Conform informațiilor prezentate de Inspectoratul general al Poliției, până la ora 16.00 au fost înregistrate peste 100 de cazuri de pretinsă încălcare a legislației ce se referă la anumite cazuri de afișaj electoral, acțiuni de agitație electorală, transportarea și bănuiala rezonabilă de corupere a alegătorilor, anumite incidente cu buletinele de vot și chiar împiedicarea exercitării dreptului la vot. Unele dintre aceste cazuri nu s-au adeverit, în altele se desfășoară activități de acumulare și administrare a probelor pentru constatarea existenței/inexistenței faptelor sesizate”, a declarat președintele CEC, Dorin Cimil.

#alegeri #CEC #declaratii de presa #Moldova

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.