Directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a anunțat că Statele Unite ale Americii (SUA) au transferat deja avansul de 3,2 milioane de dolari, conform memorandumului semnat între părți, pentru cumpărarea terenului fostului Stadion Republican din Chișinău, unde urmează să fie construit noul sediu al Ambasadei SUA în Republica Moldova, transmite BANI.MD.

„Partea americană a transferat deja avansul, așa cum prevede memorandumul, pentru demararea procesului de expropriere. Sunt sigur că acest proces va merge înainte, conform angajamentelor asumate”, a declarat Cojuhari.

Totodată, șeful APP a precizat că în zilele și săptămânile următoare urmează să fie transmisă Guvernului o hotărâre oficială privind inițierea lucrărilor de expropriere, în baza legii care declară utilitatea publică a acestui proiect.

„În următoarele luni va fi demarat și procesul de evaluare a bunurilor și clădirilor amplasate pe terenul vizat, iar toți proprietarii vor primi sumele cuvenite conform valorii reale a bunurilor, exact așa cum prevede legislația națională”, a spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în luna aprilie 2022, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere pentru a iniția procedura de vânzare a proprietății stadionului republican. Pe locul lui ar urma să apară un nou sediu al misiunii diplomatice și un parc.

Terenul de 5,2 hectare de pe strada Tighina a fost vândut Guvernului SUA pentru 18 milioane de euro.

#avans #sadionul republican #SUA #teren #transfer

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.