Moldova a recepționat un lot de echipament modern în valoare de aproximativ 260 000 USD drept suport în procesul de revizuire a numărului populației și estimarea migrației internaționale și interne la nivel local. Mai exact, echipamentele au fost distribuite Biroului Național de Statistică (BNS). În context, echipamentul donat conține 215 tablete, 21 computere și laptopuri de ultimă generație, 5 imprimante și echipament de rețea.

Donația a fost făcută în cadrul proiectului Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) „Îmbunătățirea capacităților instituționale ale Biroului Național de Statistică”, finanțat de Elveția și co-finanțat de UNFPA.

„Lotul a fost transmis direcțiilor BNS implicate în colectarea de date, calculul populației și al migrației, efectuarea recensămintelor, colectarea datelor administrative și georeferențiate. Mai exact, echipamentul va consolida procesul de colectare a datelor, prelucrarea datelor mari (Big data), va spori capacitatea de analiză a BNS, va permite utilizarea metodelor statistice moderne cum ar fi georeferențierea locuințelor, colectarea și prelucrarea datelor asistate de computer și altele”.

Nigina Abaszada, Reprezentantă Rezidentă UNFPA în Republica Moldova, a declarat că echipamentul modern constituie un element important în procesul de îmbunătățire a capacităților BNS de colectare și prelucrare a datelor privind populația și migrația.

„UNFPA este partenerul de bază al Biroului Național de Statistică în acest domeniu și va oferi suport în continuare pentru producerea datelor de calitate despre populație, pentru a răspunde mai bine schimbărilor demografice din țară”, a conchis Nigina Abaszada.

Pe lângă capacitarea tehnică a BNS, în cadrul proiectului susținut de UNFPA și Elveția se oferă și expertiză în producerea datelor dezagregate teritoriale și pe medii de reședință pentru estimarea numărului populației cu reședința obișnuită după vârstă şi sex, prin utilizarea datelor privind migrația internă și cea internațională din surse administrative dezagregate la nivel de unități administrativ-teritoriale.

Caroline Tissot, directoarea Biroului de Cooperare al Elveției, a subliniat că „statisticile sunt esențiale pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă asumate de Republica Moldova. Datele calitative și furnizate în timp înseamnă și informații obiective, și politici ajustate pe necesitățile de dezvoltare ale comunității”.

„Suntem recunoscători Fondului Națiunilor Unite pentru Populație și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare pentru echipamentul donat. Astfel Biroul Național de Statistică a făcut un pas major în digitalizarea procesului de colectare a datelor, sporirea capacităților de analiză a informației colectate prin utilizarea metodelor statistice moderne”, a apreciat Oleg Cara, directorul general al BNS.

Proiectul „Îmbunătățirea capacităților instituționale ale Biroului Național de Statistică”, finanțat de Elveția și UNFPA, are drept scop sporirea capacităților BNS în vederea realizării Obiectivului 17 din Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, în particular pe segmentul consolidării capacității statistice și asigurării disponibilității datelor dezagregate de calitate înaltă.

#echipamente #Elvetia #Moldova #UNFPA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.