Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

VIDEO Tânăr revenit în Moldova, despre patriotism: Sistemul educațional de la noi nu și-a făcut bine treaba

16 Aug. 2022, 11:23
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
16 Aug. 2022, 11:23 // Societate //  Realitatea.md

O bună parte din tinerii din Republica Moldova decid să emigreze, pentru a obține studii de calitate și șansa la un trai mai bun. Totuși, puțini dintre ei se întorc acasă, pentru a se angaja în câmpul muncii. În ultima ediție a emisiunii „Mai Departe”, Artur Gurău a discutat cu Mircea Pavlov, specialist în Marketing la agenția digitală „Granat” și Influence.md, care, după ce a învățat în România și Marea Britanie, a revenit la Chișinău. Cei doi au vorbit despre studiile și viața peste hotare, voluntariat, startupuri și oportunitățile din Moldova.

Într-o oarecare măsură, Republica Moldova l-a dezamăgit pe Mircea.

„Chiar mă gândeam zilele astea la partea de patriotism și am înțeles că Moldova nu și-a făcut bine treaba când eram adolescent. Adică sistemul educațional nu și-a făcut bine treaba – să pună sămânța aia de patriotism, să o cultive. Și acum, când văd articole de genul „studenți care revin acasă ca să producă un impact” – mi se par titluri atât de mari și generale”.

Deși a avut propuneri de lucru în Marea Britanie, tânărul a decis să revină acasă. În comparație cu alții, el nu califică acest pas drept un act de eroism.

„Uite, eu am venit acasă. Cumva, prin Influence, prin Granat, prin proiectele noastre, exercităm și un impact în societate. El este, dar nu e un obiectiv primar. El vine la pachet. Nu pun neapărat accentul pe „eu, student, am revenit acasă și acum fac un impact pe aici” sau să mă bat peste umăr și zic „It’s a good job”. Nu. Îmi văd de treaba mea mai departe”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul aceluiași interviu, Mircea Pavlov a mărturisit că nu urmărește deloc știrile din Moldova. Nu o face din motiv că nu ar fi interesat, ci pentru că avalanșa informațională îl copleșește, creându-i o stare de anxietate.

„Vorbesc cu foarte mulți oameni la telefon, mai ales în perioada de organizare a unui eveniment, am foarte mulți furnizori. Pe lângă asta, mai am și clienți, creatori de conținut. Seara, creierul meu deja nu mai funcționează. Efectiv, daca ma uit peste știri, înțeleg că ochii mei nu mai consumă informația. Mai există frica asta că sunt supus unor stări de anxietate și frustrări pe parcursul săptămânii sau pe parcursul zilei și dacă mai intru acum și mai văd scumpiri la gaz, electricitate, ce s-a întâmplat în Guvern sau Parlament – adică știri care, într-adevăr, ar trebui să mă afecteze în calitate de cetățean – nu cred că aș putea să schimb ceva acolo”.

Ediția integrală a podcastului cu discuția dintre Artur Gurău și Mircea Pavlov o găsiți mai jos.

Podcastul „Mai departe” poate fi vizionat la RLIVE TV, miercuri de la ora 21:00 și în reluare duminica, la ora 22:00.

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.