O bună parte din tinerii din Republica Moldova decid să emigreze, pentru a obține studii de calitate și șansa la un trai mai bun. Totuși, puțini dintre ei se întorc acasă, pentru a se angaja în câmpul muncii. În ultima ediție a emisiunii „Mai Departe”, Artur Gurău a discutat cu Mircea Pavlov, specialist în Marketing la agenția digitală „Granat” și Influence.md, care, după ce a învățat în România și Marea Britanie, a revenit la Chișinău. Cei doi au vorbit despre studiile și viața peste hotare, voluntariat, startupuri și oportunitățile din Moldova.

Într-o oarecare măsură, Republica Moldova l-a dezamăgit pe Mircea.

„Chiar mă gândeam zilele astea la partea de patriotism și am înțeles că Moldova nu și-a făcut bine treaba când eram adolescent. Adică sistemul educațional nu și-a făcut bine treaba – să pună sămânța aia de patriotism, să o cultive. Și acum, când văd articole de genul „studenți care revin acasă ca să producă un impact” – mi se par titluri atât de mari și generale”.

Deși a avut propuneri de lucru în Marea Britanie, tânărul a decis să revină acasă. În comparație cu alții, el nu califică acest pas drept un act de eroism.

„Uite, eu am venit acasă. Cumva, prin Influence, prin Granat, prin proiectele noastre, exercităm și un impact în societate. El este, dar nu e un obiectiv primar. El vine la pachet. Nu pun neapărat accentul pe „eu, student, am revenit acasă și acum fac un impact pe aici” sau să mă bat peste umăr și zic „It’s a good job”. Nu. Îmi văd de treaba mea mai departe”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul aceluiași interviu, Mircea Pavlov a mărturisit că nu urmărește deloc știrile din Moldova. Nu o face din motiv că nu ar fi interesat, ci pentru că avalanșa informațională îl copleșește, creându-i o stare de anxietate.

„Vorbesc cu foarte mulți oameni la telefon, mai ales în perioada de organizare a unui eveniment, am foarte mulți furnizori. Pe lângă asta, mai am și clienți, creatori de conținut. Seara, creierul meu deja nu mai funcționează. Efectiv, daca ma uit peste știri, înțeleg că ochii mei nu mai consumă informația. Mai există frica asta că sunt supus unor stări de anxietate și frustrări pe parcursul săptămânii sau pe parcursul zilei și dacă mai intru acum și mai văd scumpiri la gaz, electricitate, ce s-a întâmplat în Guvern sau Parlament – adică știri care, într-adevăr, ar trebui să mă afecteze în calitate de cetățean – nu cred că aș putea să schimb ceva acolo”.

Ediția integrală a podcastului cu discuția dintre Artur Gurău și Mircea Pavlov o găsiți mai jos.

Podcastul „Mai departe” poate fi vizionat la RLIVE TV, miercuri de la ora 21:00 și în reluare duminica, la ora 22:00.

#Artur Gurău #influenceri #marketing #Republica Moldova #tineri #voluntariat

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.