Vremea poate deveni un factor decisiv pentru eventuală decizie privind ofensivă rusă în Ucraina. Ucrainenii se întreabă dacă anul acesta „Rasputița”, noroiul de primăvară, a venit mai devreme, iar aceeași întrebare este, probabil și în mintea generalilor ruși, arată o analiză CNN.

Rasputița este termenul pentru noroiul de primăvară, care apare la topirea zăpezii, când drumurile din Rusia și Ucraina devin mai dificile. De obicei, impactul este resimțit cel mai mult în martie.

Până acum, iarna a fost neașteptat de blândă în mare parte din Ucraina. În multe părți ale țării, a plouat în loc să ningă.

Analiștii militari se întreabă dacă o astfel de iarnă ar putea afecta un eventual plan pentru o ofensivă rusească. Kremlinul a negat în repetate rânduri că are vreo intenție de a ataca Ucraina, dar peste 100.000 de soldați ruși sunt adunați aproape de granițele Ucrainei, împreună cu arme grele, tancuri și rachete balistice.

Imaginile de pe rețelele sociale din mai multe zone în care sunt desfășurate forțele ruse – unele postate chiar de soldați – arată un teren moale și mult noroi.

Як там казали деякі аналітики: „От земля промерзне і російські танки підуть у наступ”. В мережі з’явилось відео за 10.02.2022, де #танки #РФ зав’язли у багнюці в Ростовській області. Ну поки погода сприяє захисту #Україна 🇺🇦

Прогноз погоди на лютий:https://t.co/U9s7lfmpT9 pic.twitter.com/ObEeLtXiJj

— InformNapalm (@InformNapalm) February 11, 2022

Datele de la Copernicus, programul UE de observare a Pământului, arată că o mare parte a Europei de Est a înregistrat temperaturi mult peste medie în ianuarie. Ucraina a avut temperaturi cu 1-3 grade Celsius mai mari decât media ultimilor 30 de ani, una dintre multele schimbări pe care criza climatică le-a adus în această regiune.

Copernicus mai notează că, în ianuarie, „vremea din Europa de Est a fost predominant mai umedă decât în mod obișnuit”, iar solul din Ucraina a fost mai umed decât în mod normal. Cu alte cuvinte, mai puțin îngheț și mai mult noroi.

Americanii cred că o incursiune rusă ar fi mai ușoară dacă temperatura ar scădea.

„Putin va trebui să aștepte puțin până când pământul va îngheța pentru a putea traversa”, a spus președintele american Joe Biden, la o conferință de presă luna trecută.

La un briefing al Pentagonului de la sfârșitul lunii ianuarie, șeful statului major, generalul Mark Milley, a spus că atunci când „pânza freatică înaltă” a Ucrainei îngheață „se creează condiții optime pentru vehiculele rutiere și vehiculele de manevră.”

Oficialii americani spun că Putin ar urma să facă o mișcare până la sfârșitul lunii martie.

Dara Massicot, cercetător în domeniul politicilor la RAND Corporation, spune că, „deși terenul înghețat ar fi un plus pentru forțele ruse, nu este un factor determinant. Este important să reținem că rachetele ghidate și loviturile aeriene nu sunt influențate de acest factor.”

Forțele ruse au devenit mai competitive în ultimul deceniu, spune Massicot. Forțele aeriene țintesc mai bine și au comunicații mai bune, iar mulți dintre piloți au câștigat experiență de luptă în Siria.

„Armata rusă se antrenează pe tot parcursul anului, așa că au experiență cu diferite condiții meteorologice”, explică ea.

Tancurile rusești – sute dintre ele aflate acum aproape de granița cu Ucraina – nu sunt împiedicate de terenul moale, deși probabil ar merge mai repede pe terenul înghețat.

Totuși, blindatele nu merg mai repede decât coloana logistică aflată în spatele lor, iar aceste vehicule ar putea fi încetinite de vremea rea „dacă ar trebui să iasă de pe drum dintr-un anumit motiv”, spune Massicot. Ea mai spune că Rusia a desfășurat echipamente logistice pentru a ajuta la depășirea acestor probleme, inclusiv vehicule de recuperare și materiale de legătură.

Totul depinde de tipul și amploarea operațiuniilor militare pe care Rusia le-ar putea avea în vedere. În primele etape ale unui conflict, atacurile aeriene și cu rachete ar fi mai importante decât un val de unități mecanizate.

„Cerul nu ar fi un factor pentru rachetele de croazieră sau balistice ghidate rusești, sau chiar pentru unele dintre sistemele lor de artilerie cu rază lungă de acțiune mai precise”, spune Massicot. „Acoperirea norilor nu este un factor important pentru locații fixe, cum ar fi facilitățile militare sau centre de comandă și control unde coordonatele sunt cunoscute”, adaugă ea.

În schimb, avioanele de atac ar avea nevoie de cer relativ senin. Situația este similară pentru avioane folosite pentru parașutarea unor trupe de asalt în zona de conflict.

Totuși, condițiile meteorologice nu sunt nici singura, nici principala condiție pentru Kremlin. Progresul negocierilor – sau lipsa acestuia – privind cererile de securitate ale Rusiei trimise SUA și NATO va fi probabil factorul decisiv, arată CNN.

#invazia Rusiei #meteo #Rusia #tancuri #Ucraina

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.