Opt persoane, printre care și minori, parte a unui grup criminal organizat, au fost trimise pe banca acuzaților pentru mai multe furturi de telefoane mobile comise la Ialoveni, anunță reprezentanții Procuraturii Generale (PG). În rezultat, magazinului i-a fost cauzată o daună materială în sumă totală de 280 707 lei.

Acuzatorii de stat spun că s-a stabilit că în noaptea lui 30 ianuarie 2024, patru dintre inculpați, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, prin deteriorarea ușii, au pătruns într-un magazin de telefonie mobilă, situat în orașul Ialoveni, de unde au sustras în mod ascuns mai multe telefoane mobile de ultimă generație, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii.

„Peste 10 zile, trei dintre inculpați, participanți la comiterea primului furt, împreună cu alți patru inculpați, doi dintre care – minori s-au reîntors în același magazin de telefonie mobilă, și acționând în vederea realizării planului criminal elaborat, au pătruns din nou în interiorul acestuia, de unde au mai sustras 8 telefoane mobile la preț total de 25 150 lei.

De asemenea, în cadrul urmăririi penale s-a stabilit că un alt inculpat, în timp ce era deținut în Penitenciarul nr.13, având scopul dobândirii bunurilor despre care știa că au fost obținute pe cale criminală, a convins o persoană să se deplaseze în municipiul Chișinău și să procure telefoane mobile sustrase de la inculpații acuzați de furt. Din cauze independente de voinţa lui, nu a reușit să realizeze până la capăt intenția criminală, deoarece au intervenit angajații poliției”, se arată în comunicatul emis de PG.

Potrivit legii, furtul comis de un grup criminal organizat se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 1350 la 3350 unităţi convenţionale, atragerea minorilor la activitate criminală în cadrul unui grup criminal organizat se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani.

Infracțiunea consumată de dobândire a bunurilor despre care se ştie că au fost obţinute pe cale criminală se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 750 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#grup criminal #ialoveni #infractine comisa #pedeapsa

Rujeola continuă să reprezinte o amenințare, iar scăderea acoperirii vaccinale crește riscul apariției unor noi focare. În 2024, în Regiunea Europeană au fost raportate 127.350 de cazuri de rujeolă, de două ori mai multe decât în 2023 și cel mai mare număr înregistrat din 1997, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF.

Republica Moldova s-a confruntat, la rândul său, cu focare de rujeolă. În 2018, după o perioadă în care acoperirea vaccinală a scăzut, în țară au fost raportate 340 de cazuri. Specialiștii atrag atenția că menținerea unei rate ridicate de vaccinare este esențială pentru prevenirea răspândirii bolii și protejarea copiilor.

„Odată cu dezvoltarea internetului și a rețelelor sociale au început să se intensifice mișcările antivacciniste care promovau tot felul de falsuri, pentru ca oamenii să refuze vaccinarea. Consecințele au fost grave: s-a redus numărul copiilor vaccinați și s-a ridicat valul epidemic al cazurilor de rujeolă”, a declarat Angela Paraschiv, secretară de stat la Ministerul Sănătății.

În acest context, Ministerul Sănătății și UNICEF au realizat documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion”, în care medici și specialiști în sănătate publică explică riscurile celor trei boli și răspund celor mai frecvente întrebări și temeri ale părinților despre vaccinarea ROR.

Rujeola, rubeola și oreionul pot provoca complicații grave. În cazul oreionului, la băieți poate apărea orhita urliană, o inflamație a testiculelor care, în cazurile severe, poate afecta funcția reproductivă.

„Vaccinarea este un gest simplu care protejează nu doar copilăria, dar și șansa adultului de a avea o familie și urmași”, susține Iurie Arian, medic urolog-androlog, specialist în tratamentul infertilității la bărbați.

Rubeola este deosebit de periculoasă în timpul sarcinii. Infecția poate provoca pierderea sarcinii sau sindromul rubeolic congenital, asociat cu afectarea inimii, ochilor, auzului și sistemului nervos al copilului.

În Republica Moldova, imunizarea împotriva rubeolei a avut rezultate importante. Dacă în perioada 1995–2012 au fost înregistrate aproape 28.000 de cazuri, după introducerea vaccinării în 2002 numărul acestora a fost redus la zero. La nivel global, cazurile raportate de rubeolă au scăzut cu 97% între 2000 și 2022.

În cazul oreionului, imunizarea a fost introdusă în Republica Moldova în 1982, iar din 2002 este utilizată schema cu două doze de vaccin combinat ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Aceasta a contribuit la reducerea cu peste 97% a nivelului de îmbolnăviri până în 2006.

Datele din 2024 arată însă că acoperirea vaccinală rămâne sub nivelul recomandat în unele grupe de vârstă. Aceasta a fost de 83,9% la copiii de un an, 93,1% la cei de 6–7 ani și 93,5% la cei de 15 ani.

Specialiștii spun că este necesară o acoperire vaccinală de peste 95% pentru a limita răspândirea bolilor și pentru a proteja inclusiv copiii care nu pot fi imunizați din motive medicale.

Vaccinul ROR este oferit gratuit în Republica Moldova. Prima doză este administrată la vârsta de 12 luni, urmată de rapeluri la 6–7 ani și la 15–16 ani, conform schemei naționale de imunizare.

Documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion” este realizat de Ministerul Sănătății și UNICEF, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății, cu suportul Guvernului Marii Britanii.