Europarlamentarului român Eugen Tomac de la Partidului Mișcarea Populară (PMP) a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret de acțiuni pentru a sprijini Republica Moldova în fața încercărilor de destabilizare ale Rusiei.

„Recent, președinta Maia Sandu a spus, la Conferința pentru Securitate de la München, că cea mai mare amenințare pentru Republica Moldova o reprezintă propaganda Kremlinului. Care este strategia Comisiei pentru a susține Republica Moldova în fața acestor instrumente extrem de agresive pe care le utilizează Kremlinul astăzi în teren, când vedem că cu foarte multă agresivitate, prin propagandă, manipulare, dezinformare, Republica Moldova încearcă să fie destabilizată de către cei care și-au dat mâna și aici mă refer la politicieni corupți, la forțe politice pro-ruse, la fugari care nu mai sunt în Republica Moldova, dar care finanțează campanii întregi de destabilizare a guvernării pro-europene de la Chișinău? Așteptăm acțiuni pentru că este nevoie de solidaritate acum mai mult ca niciodată”, a susținut eurodeputatul Eugen Tomac, în intervenția sa din plenul Parlamentului European.

Astfel, reprezentantul României în Parlamentul European a cerut un plan concret pentru a sprijini cât mai eficient forțele democratice și instituțiile media dintre Prut și Nistru.

„Acestea au nevoie de susținerea noastră pentru a face față asaltului tot mai agresiv al Rusiei. Putin și-a propus să destabilizeze Basarabia, însă noi avem obligația să o ajutăm să rămână liberă, alături de națiunile europene”, a mai spus eurodeputatul.

Eugen Tomac este din 2019 deputat european în Parlamentul European. În perioada 2005-2008, a lucrat în cadrul Administrației Prezidențiale din România pe probleme legate de românii de pretutindeni, fiind numit în funcția de secretar de stat pentru românii de pretutindeni la Ministerul Afacerilor Externe.

Printre cele mai importante realizări au fost: simplificarea procedurii de redobândire a cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova, donația a peste un milion de cărți în limba română pentru bibliotecile și școlile din Republica Moldova, precum și reeditarea a aproape jumătate de milion de manuale de istorie a românilor pentru instituțiile de învățământ de peste Prut.

#Comisia Europeană #Eugen Tomac #Republica Moldova

Cererea mondială de cărbune este prognozată să crească cu 1,2% în 2026, ajungând la un nivel record de 8,94 miliarde de tone, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), care explică această creșterea neașteptată prin prețurile mai mari la gaze naturale, după perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz, transmite EFE, notează Agerpres.

Chiar dacă în prezent practic nicio livrare de cărbune nu trece prin Strâmtoarea Ormuz, conflictul din Orientul Mijlociu a avut un impact indirect asupra pieței, reducând drastic livrările de GNL prin strâmtoare și crescând prețurile la gazele naturale, conform unei evaluări a situației pe piața cărbunelui la jumătatea anului, publicate joi de AIE.

Creșterea cererii de cărbune reprezintă o inversare a previziunilor anterioare ale agenției cu sediul la Paris, care arătau o ușoară scădere a cererii globale de cărbune în acest an. În țările cu centrale electrice atât pe gaz, cât și pe cărbune, creșterea prețurilor la gaze încurajează o utilizare mai mare a cărbunelui pentru generarea de energie electrică, conform ultimei actualizări a AIE. Această dinamică duce la creșterea consumului de cărbune în Europa, Japonia, Coreea de Sud, China și alte piețe comparativ cu previziunile anterioare, iar efectul ar putea dura până în 2027, deși modul cum evoluează situația în Strâmtoarea Ormuz va fi crucială.

„Multe depind de redresarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz”, subliniază AIE în raportul său.

Dacă livrările de GNL se redresează și prețurile gazelor revin la nivelurile de dinainte de conflict, cererea globală de cărbune ar putea scădea anul viitor. În schimb, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă transporturilor de GNL, consumul de cărbune ar putea crește și mai mult.

Revenirea cererii de cărbune vine în pofida faptului că producția globală de cărbune va scădea în 2026, după ce a atins un nivel record în 2025, chiar dacă va rămâne peste pragul de nouă miliarde de tone pentru al treilea an consecutiv.

Principala cauză a scăderii producției este situația din China, cel mai mare producător mondial, unde inspecțiile de siguranță efectuate în urma unui grav accident minier din luna mai au dus la o reducere semnificativă a producției. Oferta mai mică de cărbune a Chinei contribuie la reducerea decalajului dintre producție și consum și ar trebui să contribuie la o reducere a stocurilor globale mari de cărbune acumulate în ultimii ani.

Pentru 2027, AIE prognozează o ușoară redresare a producției globale de cărbune, impulsionată în principal de o revenire a producției chineze.

Creșterea prețurilor la gaze nu este singurul factor care stimulează cererea de cărbune, potrivit AIE. De asemenea, China folosește mai mult cărbune pentru producția de substanțe chimice din cauza prețurilor ridicate la petrol, în timp ce un fenomen meteo El Nino deosebit de puternic ar putea crește nevoia de producție de energie electrică la unii dintre principalii consumatori asiatici.

Per total, combinația dintre o cerere internațională mai mare decât se aștepta și o ofertă mai restrânsă pune presiune asupra prețurilor cărbunelui la nivel mondial, concluzionează AIE în raportul său.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.