În contextul în care toate secțiile de votare din țară s-au închis, șeful adjunct al Inspectoratului General de Poliție, Marian Maxian, a venit cu totalizările privind încălcările electorale, întreprinse în contextul alegerilor parlamentare anticipate.

„Angajații poliției își revizuiesc în continuare activitatea, iar pe parcursul campaniei electorale ofițerii au monitorizat comportamentul, au monitorizat evenimentele, dar totodată au monitorizat și respectarea legislației”.

Astfel, în perioada electorală, poliția a documentat 562 încălcări electorale, iar 236 cazuri privind pretinsele încălcări electorale au fost întreprinse pe parcursul zilei de astăzi.

În context, mai este vorba despre cazuri de corupere a alegătorilor, cazuri de agitație electorală, cazuri de transportare a alegătorilor, afisaje electorale, cazuri de încălcare a masurilor anti-COVID, cazuri de deteriorare a buletinelor de vot.

Totodată, potrivit datelor prezentate, în adresa IGP au parvenit peste 187 sesizări din partea participanților electorali.

„Poliția are spre examinare 21 cazuri de afisaj electoral din mai multe raioane din țară. Au rămas intacte cazurile de impiedicare de exercitare a votului”.

În continuare, acțiunile care urmează vor demara procedurile necesare pentru examinarea cazurilor înregistrate.

De asemenea, au mai fost depistate cazuri de vot multiplu. Potrivit oficialului, după închiderea secțiilor de votare, toate informațiile cu privire la abateri sunt definitivate.

Realitatea.md amintește că, pe parcursul zilei de 11 iulie, peste 6000 de angajați ai Inspectoratului General de Poliție au asigurat ordinea publică pe tot teritoriul țării.

#alegeri #candidati #IGP #participanti

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.