Cu lacrimi în ochi, aproape fără speranță, dar totuși eroi. Două sute de prizonieri ucraineni s-au întors acasă după ani de captivitate, mulți dintre ei fiind capturați încă de la începutul invaziei ruse din 2022. Pentru unii dintre aceștia au fost aproape patru ani de chin și incertitudine, trăiți cu speranța că într-o zi se vor reîntoarce lângă familie și cei dragi.

Printre cei eliberați se numără militari din Forțele de Apărare ale Ucrainei, inclusiv apărători ai orașului Mariupol, dar și soldați care au luptat pe fronturile din regiunile Donețk, Lugansk și Harikov. Revenirea lor reprezintă unul dintre rezultatele acordurilor obținute în timpul negocierilor trilaterale desfășurate la Geneva, transmite presa ucraineană.

La Comandamentul de Coordonare pentru Problemele Prizonierilor de Război și la biroul președintelui Ucrainei s-a confirmat că joi, 5 martie, a avut loc prima etapă a schimbului de prizonieri convenit în cadrul discuțiilor trilaterale de la Geneva. Astfel, aproximativ 200 de familii din Ucraina au primit vestea pe care o așteptau de mult timp – întoarcerea celor dragi acasă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat revenirea militarilor și a subliniat că acest lucru este rezultatul eforturilor depuse pentru a-i aduce înapoi pe toți cei capturați.

„De fiecare dată când ai noștri sunt acasă, acest lucru demonstrează că Ucraina lucrează pentru a-i aduce înapoi pe fiecare și pe fiecare. Nu uităm pe nimeni. Implicăm mediatori. Sunt recunoscător tuturor celor care ajută Ucraina. Mulțumesc Statelor Unite pentru sprijinul acordat în realizarea acestui schimb”, a declarat Zelenski.

În același timp, autoritățile Kremlinului au anunțat că și 200 de militari ruși s-au întors acasă în cadrul aceluiași schimb de prizonieri.

Potrivit părții ruse, schimbul face parte dintr-un acord mai amplu, iar în următoarele zile sunt așteptate noi etape ale procesului. Astfel, vineri, 6 martie, ar urma să aibă loc un nou schimb, în urma căruia încă 300 de prizonieri de fiecare parte ar putea reveni acasă, numărul total al celor eliberați urmând să ajungă la 500 de persoane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că un alt schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia a avut loc la începutul lunii februarie, iar actualul acord a fost discutat pe 26 februarie, în cadrul negocierilor trilaterale desfășurate la Geneva.

#atac cu drone #Negocieri #proznieri #război Ucraina #schimb #victime

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.