Astăzi, la ora 07:00, cele 1.958 de secții de votare din Moldova și-au deschis porțile pentru a primi cei 2.758.810 de alegători așteptați la urne, conform anunțului făcut de Comisia Electorală Centrală.

Cu toate acestea, observatorii de la Promo-LEX au raportat că, până la ora 09:00, au fost înregistrate 141 de incidente, din care 44 au fost deja procesate. Celelalte rămân în curs de analiză.

Printre aceste incidente, 7 au fost legate de erori tehnice, cum ar fi probleme legate de înregistrarea alegătorilor și conexiunea la internet. Aceste probleme au fost semnalate în diverse locații, precum Balti, sectorul Botanica din Chișinău, satul Filipeni din Leova, satul Condrita, sectorul Botanica, comuna Bubuieci și Drochia.

„Un alegător nu s-a regăsit în listă la Vărzăreștii, Nisporeni. Acesta a fost înscris pe listele suplimentare. Un alegător nu s-a regăsit în listă la Vărzăreștii, Nisporeni, menționând că el permanent a votat la acea secție de votare. Acesta a fost înscris pe listele suplimentare”, a explicat directorul Promo-LEX, Nicolae Panfil.

Nicolae Panfil, a subliniat că există 602 de secții de votare acoperite de observatori în teritoriu, iar în municipiile Chișinău și Balti acoperirea este de 100%.

Incidentele tehnice raportate ridică unele semne de întrebare cu privire la desfășurarea liniștită a scrutinului și atrag atenția asupra necesității unei intervenții rapide pentru rezolvarea acestora. Comisia Electorală Centrală a asigurat că monitorizează și investighează aceste probleme pentru a asigura corectitudinea și transparența procesului electoral.

#alegeri #incalcari #Nisporeni #PromoLEX

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.