Vântul a făcut ravagii în nordul Republicii Moldova. La Bălți, furtuna a doborât câțiva copaci. Pe strada Ștefan cel Mare 160, un bărbat a fost la un pas de moarte, după ce un plop a căzut chiar lângă el. Acesta s-a ales cu o lovitură de creangă și o sperietură zdravănă, scrie nordnews.

„Eu în toată seara mă plimb cu nepoții aici, în toată seara scârțâie crengile și nu știi care va cădea în cap. Aseară, la ora 02.40, chiar în cap mi-a căzut. El e putred în pământ, numai coaja e verde, el trebuie tăiat și acei plopi trebuie tăiați”, a declarat Oleg Onufriev, locuitor al orașului.

Bărbatul spune că pe această stradă sunt mai mulți copaci putreziți. Cei care au împiedicat tăierea lor au fost câțiva activiști civici.

„Noi trăim în oraș, nu în pădure. Trebuie de făcut frumos, trebuie de curățit copacii. Pun piedici ecologiștii. Oamenii de acolo se tem să dea autorizație pentru a tăia o creangă pe sub care nu mai poți să treci”, a adăugat bărbatul.

Din cauza copacului doborât, mai multe întreprinderi din preajmă au rămas fără curent electric.

„Cineva trebuie să monitorizeze acest lucru. Din cauza asta nu trebuie să sufere întreprinderile care au de lucru. Acum, procesul de muncă s-a oprit din cauza că a căzut un copac. Într-adevăr, copacul trebuia demult tăiat, este periculos. Trebuie de monitorizat”, a spus Serghei Volc, antreprenor.

Pentru defrișarea copacilor bătrâni din acest sector ar exista deja și o autorizație, doar că cei de la întreprinderea municipală „Amenajarea Teritoriului și Spații Verzi”, nu se grăbesc să o facă.

„Este decizia pentru a întreprinde toate măsurile necesare, defrișare, îmbunătățire și așa mai departe. Din păcate, până în prezent, întreprinderea de resort nu a reușit să întreprindă măsurile necesare”, a spus Denis Negrean, angajat.

Șefa întreprinderii municipale „Amenajarea Teritoriului și Spații Verzi”, Svetlana Novicova, a refuzat să ne ofere un comentariu, deși, de dimineață, s-a arătat dispusă să vorbească cu presa. Întrebată de ce nu au fost tăiați copacii avariați, aceasta ne-a închis telefonul.

—De dimineață, erați dispusă să ne dați un comentariu.

—Acum nu vreau să dau.

Locuitorii spun că orașul este plin de copaci care sunt gata să cadă chiar și la o adiere de vânt. Iar autoritățile nu fac nimic pentru a preveni asemenea accidente.

„Trebuie să aibă grijă de asta, bine că nu a omorât pe nimeni.”

„Nu este primul caz. Anterior a căzut un brad, bine că nu a accidentat pe nimeni”, au spus oamenii.

Iar în orașul Edineț, un gard metalic a căzut peste o conductă de gaz. În consecință aceasta a fost avariată.

Amintim că, meteorologii au emis cod galben de vânt puternic, valabil pe întreg teritoriul țării până în seara zilei de astăzi.

#Balti #conditii meteorologice #copaci #vant puternic

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.