Comisarul European pentru justiție, Didier Reynders, în cadrul unei dezbateri a sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), a lăudat Moldova pentru reformele înregistrate în contextul reformei justiției. În sală era prezent și vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi.

Didier Reynders s-a referit, în discursul său, la vettingul judecătorilor și procurorilor și la înființarea unei instanțe anticorupție.

„Problema reală este că e nevoie de a acționa rapid în procesul de reformare din Moldova și totodată e nevoie să ne asigurăm de alinierea deplină la standardele europene. De aceea, este important să fie urmate recomandările Comisiei de la Veneția. Deci, încercăm să păstrăm acest echilibru. Dar, suntem siguri că se fac progrese foarte bune în Moldova și le urmărim cu atenție, punând mare accent pe alinierea la standardele europene”, a adăugat Comisarul european pentru justiție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

vicepreședintele Parlamentului Mihail Popșoi a ținut să mulțumească partenerilor pentru suportul acordat în procesul de implementare a reformelor privind statul de drept.

„În pofida provocărilor agresiunii rusești împotriva Ucrainei și a încercărilor oligarhilor, care au fugit de justiția moldovenească, de a destabiliza situația din Moldova, majoritatea de la guvernare este pe deplin dedicată reformelor statului de drept, democrației și ameliorării bunăstării cetățenilor moldoveni”, a adăugat vicepreședintele Parlamentului Mihail Popșoi, care a avut și o intervenție în cadrul dezbaterii privind rolul Consiliului Europei în prevenirea conflictelor, restabilirea credibilității instituțiilor internaționale, promovarea păcii globale și asigurarea unei păci juste în Ucraina și a securității durabile în Europa.

Menționăm că o delegație a Parlamentului Republicii Moldova participă, în perioada 9 – 13 octombrie, la sesiunea de toamnă a APCE, care se desfășoară la Strasbourg.

#comisar european #Mihai Poșoi #reforma Justitiei

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.