Activitatea infracțională a unui grup infracțional specializat în escrocherie și înșelăciune a fost deconspirată de oamenii legii. Urmare a investigațiilor demarate, polițiștii au stabilit că unul dintre suspecți, un bărbat de 25 de ani, deținut al Penitenciarului nr. 4 – Cricova, a creat două companii fictive prin intermediul complicilor aflați la libertate.

„Bănuiții, sub pretextul comercializării semințelor de floarea-soarelui și inducând în eroare conducătorul unei companii, au dobândit mijloace financiare în sumă de 485 000 de lei, cauzând victimei un prejudiciu material considerabil”.

Așadar, în vederea acumulării probelor, polițiștii au efectuat percheziții în celula bănuitului, în rezultatul cărora a fost depistat și ridicat un telefon mobil și o cartelă SIM prin intermediul cărora suspectul coordona activitatea ilicită din penitenciar.

„Deținutul este cercetat penal pentru comiterea infracțiunii de escrocherie în proporții deosebit de mari. Totodată, cei doi suspecți aflați la libertate, prin intermediul cărora au fost înființate companiile fictive, sunt cercetați în stare de libertate, iar polițiștii au dispus blocarea mijloacelor financiare dobândite ilegal din contul acestora”.

Conform legii penale, suspecții riscă închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#afacere fictima #detinut #penitenciar #prejudiciu cauzat #victima

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.