Un elev din clasa a doua de peste Prut și-a sărbătorit ziua de naștere cu mare fast, chiar în timpul orelor de curs. Părinții au venit cu tort, iar o cântăreață de muzică populară i-a cântat micuțului și i-a oferit un spumant. În urma acestui incident, Inspectoratul Școlar al județului Bacău a hotărât să-l demită pe directorul instituției, care ar fi intrat în concediu medical Bacău.net.

Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 26 ianuarie. Cântăreața Mădălina Hârbirea a scos din desaga cu daruri pentru copil chiar și un spumant, pe care l-a pus pe masa la care stătea sărbătoritul în sala de clasă.

Aniversarea inedită a elevului a stârnit nemulțumirea altor părinți, după ce filmarea a apărut pe rețelele sociale. Ulterior, înregistrarea a fost ștearsă.

„Părinții altor copii din clasă nu au fost încântați de modul extravagant în care a fost organizată aniversarea. Surprize, surprize, da, sunt frumoase… Dar ce ne facem cu părinții care nu își permit să facă o surpriză asemănătoare, tot la școala copilului. Vă dați seama cu cât patos povestesc acasă părinților și totodată rugându-i să le promită că și ei vor să aibă parte de asa ceva… Ce ziceți?”, a reacționat un părinte pe rețelele de socializare, scrie Ziarul de Bacău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inspectorul școlar general din Bacău a precizat că directorul școlii ar fi încercat să mușamalizeze cazul. Acesta a declarat că petrecerea a avut loc în timpul pauzei. În realitatea, totul s-a petrecut chiar în timpul orei de curs.

„Când unii copii abia au bani de pachet, alți părinți aleg să epateze, aducând mâhnire în sufletele copiilor cu mai putine posibilități! Sunt curioasă ce părere are conducerea acestei școli despre acest eveniment ce a devenit material de media fără acordul părinților”, a transmis un alt părinte.

Decizia autorităților județene de a-l demite pe directorul școlii, pentru că a permis organizarea acestei petreceri, i-a nemulțumit pe profesori. Cu pancarte în mâini, cadrele didactice au ieșit să protesteze în fața unității de învățământ. La manifestare au participat și câțiva părinți.

#demisie #elev #Romania #șampanie #scandal #zi de nastere

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare