În Chișinău mai avem cel puțin un caz suspect de rujeolă. Despre acest lucru a anunțat șeful adjunct al Direcției Asistență Medicală și Socială din cadrul Primăriei Chișinău, Vladimir Bolocan, în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale de luni, 12 februarie.

În acest caz este vorba despre un bebeluș de câteva luni al unei familii din Ucraina.

„Mai avem un caz suspect la rujeolă în cadrul unei familii de refugiați din Ucraina. La moment copilul care este născut în august 2023 este internat în cadrul Spitalului Clinic Municipal de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” de copii în secția de terapie internsivă, se încearcă prin intermediul medicului din sectorul Botanica să se ia legătura cu părinții pentru a monitoriza starea lor de sănătate deoarece nu există date benefice cu privire la sănătatea părinților. Aceștia nu au prezentat date cu privire la vaccinarea împotriva rujeolei.

Din câte înțeleg s-a reușit comunicarea și părinții sunt în stare de sănătate stabilă, fără simptome. Întrucât cazul este încă suspect, așteptăm confirmările sau infirmările acestei maladii”, a precizat responsabilul.

Amintim că recnet, un alt copil de 5 luni din Chișinău a fost diagnosticat cu rujeolă. Copilul la moment este spitalizat și primește tratament

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Chisinau #copil #rujeola #spital #Ucraina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.