Mihai Druţă, somelierul de top din Republica Moldova, dar şi degustatorul etalon din lumea întreagă, titlu obţinut în anul 2019, a analizat cinci vinuri din soiuri autohtone produse în ultimii ani de Castel Mimi.

Degustarea a avut loc în cadrul rubricii tradiţionale „Un vin bun cu Mihai Druţă” şi a început cu vinul copajat „Sânzienele. După ce a analizat eticheta, culoarea vinului, mirosul şi gustul acestuia, Mihai Druţă a expus caracteristicile vinului.

„O culoare limpede, cristalină, strălucitoare. În aromă avem un amalgam de fructe, o aromă foarte fructată. Persistă fructele albe – para, caise, măr. Desluşim şi aromele de „Viorica”, dar nu sunt ţipătoare, ceea ce bucură. La gust este uşor, are o aciditate foarte bună. L-aş recomanda să fie servit ca un aperitiv”, susţine Mihai Druţă, preşedintele Asociaţiei de Sommelier din Moldova.

Pentru a înţelege „Sânzienele” şi a savura vinul, este important ca bucatele să fie alese corespunzător.

„Avem un vin foarte uşor. Are 12,5% alcool şi se asociază cu mâncăruri foarte uşoare. Ar putea fi peştele, dar nu un peşte la grătar, dar un peşte copt, un peşte de textură mai uşoară. Salatele la fel sunt potrivite. Pentru a primi plăcere de la vinul pe care îl consumaţi este necesar să respectaţi anumite temperaturi de servire. În cazul nostru aş recomanda ca acest vin să-l serviţi maxim la 8 °C”, susţine somelierul Mihai Druţă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Sânzienele” este un vin produs din struguri autohtoni de „Feteasca Regală”, „Feteasca Albă” şi „Viorica”, de către Castel Mimi – promotorul vinurilor din soiuri autohtone.

„Vă îndemn să descoperiţi soiurile autohtone, pentru că ele prezintă un potenţial deosebit pentru vinificaţia din Republica Moldova. Soiurile autohtone ar putea să ne promoveze peste hotare şi ar putea să uimească pe cei care sunt interesaţi să descopere cultura şi ţara noastră”, a conchis Mihai Druţă.

#castel mimi #Mihai Druta #un vin bun

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.