Cel puțin 78 de imigranți s-au înecat miercuri, iar mulți sunt dispăruți după ce barca lor supraîncărcată s-a răsturnat și s-a scufundat în largul Greciei, într-una dintre cele mai mortale naufragii din Europa din acest an.

Până la prânz, 104 persoane au fost salvate, au spus autoritățile, dar nu este clar câți se aflau la bord atunci când nava – ai cărei ocupanți, conform poliției de coastă, au refuzat o ofertă de ajutor marți spre miercuri noapte – s-a scufundat.

„Ne temem că numărul morţilor va creşte”, a declarat un oficial din cadrul Ministerului Transporturilor Maritime, care a vorbit sub rezerva anonimatului.

With more than 70 deaths confirmed and many, many more reported missing, CGTN correspondent Evangelos Sipsas brings us the latest from #Kalamata Port where emergency services are struggling with Greece’s deadliest migrant shipwreck this year. #refugees pic.twitter.com/Kys3jZN2Yh

— CGTN Europe (@CGTNEurope) June 14, 2023

Imigranții ar fi refuzat ajutorul pazei de coastă greceşti, susțin autoritățile

Grecia este una dintre principalele rute către Uniunea Europeană pentru refugiaţii şi migranţii din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa. Cei mai mulţi ajung în insulele greceşti dinspre Turcia, ţară vecină, dar un număr tot mai mare de ambarcaţiuni întreprind, de asemenea, o călătorie mai lungă şi mai periculoasă din Turcia spre Italia via Grecia.

Televiziunea publică ERT a declarat că ambarcaţiunea care s-a scufundat plecase din oraşul libian Tobruk, situat la sud de insula grecească Creta, şi se îndrepta spre Italia.

Este cel mai mare dezastru care a avut loc în largul Greciei în acest an şi unul dintre cele mai grave din Europa. În februarie, 96 de persoane au murit când barca lor de lemn s-a izbit de stânci în largul coastelor Calabriei în timpul unei furtuni.

Filippo Grandi, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, a cerut guvernelor să colaboreze pentru a crea coridoare sigure pentru persoanele care fug de sărăcie şi război. „Doar tristeţe şi furie după o altă tragedie pe mare în Mediterana”, a scris el pe Twitter.

Grecia este condusă în prezent de un guvern interimar, având programate alegeri la 25 iunie.

Paza de coastă elenă a declarat că ambarcaţiunea a fost reperată prima dată marţi târziu de agenţia de frontieră a UE, Frontex, în apele internaţionale, la aproximativ 80 km sud-vest de oraşul de coastă Pylos din sudul Greciei. O navă a pazei de coastă greceşti s-a apropiat apoi de ambarcaţiune, care se îndrepta spre Italia, şi a oferit ajutor. Un număr mare de migranţi aflaţi pe puntea exterioară „au refuzat asistenţa şi şi-au declarat dorinţa de a-şi continua călătoria”, susţine paza de coastă. Câteva ore mai târziu, ambarcaţiunea s-a răsturnat şi s-a scufundat, declanşând o operaţiune de căutare şi salvare.

Majoritatea imigranților, tineri de 20 de ani

Potrivit ERT, majoritatea celor aflaţi la bord erau tineri de aproximativ 20 de ani. Oficialul Ministerului Transporturilor Maritime a declarat că majoritatea erau din Egipt, Siria şi Pakistan, deşi autorităţile greceşti nu au confirmat portul de plecare al vasului.

Supravieţuitorii au fost duşi în oraşul Kalamata, unde era aşteptată vizita preşedintelui ţării, Katerina Sakellaropoulou.

Grecia s-a aflat în prima linie a crizei migraţiei din Europa în 2015, când aproape 1 milion de persoane au sosit pe insulele sale dinspre Turcia înainte de a se îndrepta spre nord, către state europene mai bogate. Cifrele au scăzut dramatic după un acord încheiat în 2016 între Bruxelles şi Ankara pentru a stopa fluxul de migranţi. Guvernul conservator al Greciei condus de Kyriakos Mitsotakis a declarat că o politică dură – care a inclus mai multe patrule la frontieră şi tabere de migranţi sub supraveghere intensă – a ajutat la menţinerea numărului de sosiri la un nivel scăzut.

Aproximativ 72.000 de refugiaţi şi migranţi au sosit până în prezent în acest an în ţările europene de pe linia frontului mediteranean, potrivit datelor ONU, majoritatea dintre ei ajungând în Italia şi aproximativ 6.500 în Grecia.

Se estimează că aproape 1.000 de persoane au murit sau au fost date dispărute în Mediterana în acest an, potrivit ONU.

#Grecia #migranti #naufragiu

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va efectua, săptămâna viitoare, vizite de lucru în Slovenia și Ungaria. Agenda include întrevederi cu oficiali de rang înalt din cele două țări, axate pe consolidarea relațiilor bilaterale și a cooperării interparlamentare, precum și pe susținerea avansării Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

La Ljubljana, președintele Parlamentului va avea întrevederi cu președinta Republicii Slovenia, Nataša Pirc Musar, și cu președintele Adunării Naționale a Sloveniei, Zoran Stevanović.

Programul vizitei de lucru în Slovenia mai include discuții cu ministrul Afacerilor Externe și Europene, Tone Kajzer, cu președintele Comisiei pentru afaceri externe, Franc Breznik, și cu președinta Comisiei pentru afaceri europene a Adunării Naționale, Andreja Katič.

De asemenea, Igor Grosu va vizita compania farmaceutică slovenă KRKA, unde va discuta despre activitatea și perspectivele de dezvoltare ale companiei, precum și despre oportunitățile de consolidare a cooperării economice în domeniul farmaceutic.

Ulterior, pe 16 septembrie, Igor Grosu va efectua o vizită de lucru în Ungaria. La Budapesta, președintele Parlamentului va avea o întrevedere cu președinta Adunării Naționale a Ungariei, Ágnes Forsthoffer, precum și discuții cu viceprim-ministra și ministra Afacerilor Externe a Ungariei, Anita Orbán.

Tot la Budapesta, Igor Grosu se va întâlni cu reprezentanții companiei aeriene Wizz Air. Discuțiile se vor concentra asupra perspectivelor de extindere a conectivității aeriene a Republicii Moldova și a oportunităților de dezvoltare a unor noi conexiuni pentru pasagerii moldoveni.