Renato Usatîi, potențial candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova, s-a arătat indignat în timpul emisiunii Rezoomat de la RLIVE TV că nu-și poate folosi banii personali pentru cheltuielile necesare campaniei. Se întâmplă după ce a fost modificată legislația electorală și a fost redus considerabil plafonul donațiilor pentru partide în campania electorală.

Renato Usatîi spune că din cauza restricțiilor impuse de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru finanțarea campaniei electorale, este nevoit să apeleze la ajutorul cetățenilor din diaspora pentru a face rost de bani.

„Am făcut apel, în special, la diaspora. Pentru că noi suntem într-o situație foarte prostească. Trump candidează, și-a declarat banii, iar ce nu-i ajunge îl sprijină Elon Musk și alții mai mici. La noi în țară e debilism. Dvs, cameramanul, o pensionară care ne privește acum la televizor, are dreptul să doneze maximum aceeași sumă pe care poate s-o doneze și Usatîi.

Mie mi-i rușine să mă duc la băbuțele din sate să cer 10.000 de lei pentru alegeri, pentru că banii mei n-am dreptul să-i folosesc. Dar este o aberație că nu pot să-i folosesc. Am făcut un apel la diaspora. M-am întâlnit cu gospodarii noștri din Londra, Italia, sunt băieți care s-au pus pe picioare”, a declarat politicianul.

Usatîi a menționat că a rugat mai mulți reprezentanți ai diasporei, pe care i-a ajutat anterior, să îl sprijine cu 2-4 mii de euro, pentru că nu își poate folosi propriii bani pentru campanie. În același timp, el le-a promis că va investi apoi resursele în satele Moldovei.

#bani #campanie electorala #prezidentiale #Renato Usatii #rezoomat

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.