Vânzarea cartelelor prepay ar putea fi reglementată mai dur, acestea urmând să fie achiziționate doar după prezentarea actelor de identitate, pentru a preveni infracțiunile, afirmă ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail Nichitin.

Oficiala a precizat că la proiectul de lege se lucrează, documentul urmând să fie prezentat în scurt timp în Parlament. Misail-Nichitin a mai precizat că asemenea experiență există și în alte state, iar cetățenii „de bună credință” nu vor fi afectați de măsură.

„Mai multe infracțiuni au fost comise prin utilizarea cartelelor preplătite. Noi avem mai multe situații, inclusiv dacă vă amintiți de cazul regretabil al Anei Maria (n. re.d: Ana Maria Guja, tânără însărcinată, răpită, violată și omorâtă în aprilie 2025 de fostul polițist Gheorghe Cotorobai), când s-a produs o infracțiunea gravă și Poliției i-a luat mult mai mult timp să identifice persoana. (…) Este o modalitate prin care orice persoană care utilizează o cartelă de telefonie să poată fi identificată în cazul în care comite o infracțiune”, a explicat ministra.

Daniella Misail Nichitin a punctat că măsura va ajuta forțele de ordine să identifice mai rapid persoanele care intenționează sau comit infracțiuni.

Șeful Poliției Național, Viorel Cernăuțeanu, a declarat recent la Realitatea TV că proiectul privind cartelele prepay se află la faza finală. Documentul ar urma să ajungă în scurt timp la dezbateri în Parlament. Conform oficialului, reticența operatorilor de telefonie mobilă a fost depășită.

#cartele #Daniella Misail-Nichitin #infractiuni #prepay #telefonie mobila

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.